(Foto) Botezul cailor în comuna Mihail Kogălniceanu, o demonstrație de frumusețe și perpetuare a tradiției strămoșești

Administrație locală
În comuna Mihail Kogălniceanu, pentru al 23-lea an consecutiv, s-a desfășurat în ziua de Bobotează un vechi, dar deosebit obicei al Botezului Cailor. Animalele sunt stropite cu aghiazmă de preotul comunei pentru a fi sănătoase și bune de muncă tot anul.
An de an, ziua de Boboteaza este un bun prilej pentru propietarii de cabaline din comuna Mihail Kogălniceanu pentru a-și etala animalele și pentru a se mândri cu ele. Aceștia le gătesc și le pregătesc înainte de a merge cu ele în centrul comunei pentru a participa la parada cailor, la concursul de frumusețe, viteză și rezistență.
Cei care au participat anul acesta la botezul cailor, 27 la număr, au avut de trecut aceste trei probe. Iar premiile au fost pe măsură.
„Ca în fiecare an, continuăm tradiția, și vom avea trei probe: frumusețe, atelaj și viteză. Premiul I este de 600, premiul II – 500 de lei, premiul III – 400 de lei, iar mențiunile 150 de lei. Ceilalți participanți vor primi câte 100 de lei. Nu au voie să participe locuitorii din alte localități. După ce fiecare cal va fi dat cu agheasmă, toți participanții vor merge pe traseul stabilit. Vă asigur că totul se va desfășura trasparent. Avem vin, tochitură și pastramă pentru toată lumea, distracție plăcută!”, le-a transmis primarul comunei Mihail Kogălniceanu, Ancuța Belu, tuturor participanților la competiție.
Bulibașa din Mihail Kogălniceanu: „Calul pentru noi reprezintă ceva sfânt”
Proprietarii de animale și-au prezentat caii ca pe proprii lor copii. Le-au pus cele mai de preț podoabe, ciucuri, clopoței, hățuri lustruite, pinteni și tot ceea ce era necesar pentru a ieși în evidență. Straiele de sărbătoare ale cailor, făcute maual de meşteşugarii locului, costă peste 10.000 de lei pentru un singur cal.
Deși calul este folosit în zilele noastre îndeosebi pentru muncile agricole, majoritatea proprietarilor prezenți la concursul desfășurat în centrul comunei, ne-au spus că îl țin de frumusețe.
Îl hrănesc bine, îl îngrijesc, se preocupă îndeaproape pentru binele lui și se mândresc cu el atunci când ies în sat cu el la plimbare.
Legătura omului cu calul său a fost dintotdeauna una indestructibilă, de dragoste și ajutor reciproc, iar despre acest lucru ne-a vorbit bulibașa din Mihail Kogălniceanu, Leonard Bănică: „Calul pentru noi reprezintă ceva sfânt. Înainte rromii se mutau din loc în loc cu ajutorul căruțelor trase de cai. Este o tradiție din moși strămoși care încă este păstrată de rromii din Mihail Kogălniceanu și care se duce mai departe. Încă din 1944 de când și-au instalat corturile la marginea localității, rromii din Mihail Kogălniceanu respectă acestă tradiție. De la noi au prins și românii. Anul acesta, din partea rromilor sunt șapte participanți cu cai, atelajele sunt separate. Patru ani la rând rromii au luat locul întâi”.
„Binecuvântarea lui Dumnezeu se revarsă și asupra casei și animalelor sale cu care el se ocupă de muncile câmpului. Astfel, Dumnezeu este prezent în fiecare sferă de activitate a omului”, ne-a spus unul dintre preoții comunei care de șase ani participă la această frumoasă tradiție și le oferă și cailor botezul cu Aghiazma Mare.
Evenimentul s-a desfăşurat ieri şi în satul Piatra, pentru locuitorii de la satele ce apartin de comuna Mihail Kogalniceanu (Piatra, Grup Social Sibioara, Palazu Mic).







