Președintele CJC, Mihai Lupu: ”Unii primari și-au bătut joc de bani, în loc să acceseze fonduri europene. Nu țin cont de apartenența politică a primarilor, dar anumite comune care au venituri proprii nu pot primi mai mulți bani decât altele”

Președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu, ne-a vorbit, într-un amplu interviu, despre primele șapte luni din mandatul său, despre problemele pe care le-a întâmpinat, obiectivele pe care și le-a propus, dar și despre nemulțumirile pe care le are în prezent. Ne-a declarat că strategia de dezvoltare a județului este în faza de finalizare și la momentul când va fi gata se va ști cum arată dezvoltarea județului pe o perioadă de 20 de ani, resursele financiare și umane pentru a pune în operă deziderate. Pe lângă dezvoltarea infrastructurii – apă, canalizare, drumuri, președintele Consiliului Județean Constanța consideră că resursa umană este unul dintre pilonii de dezvoltare esențiali ai județului, iar fără adoptarea unor măsuri pentru ca forța de muncă tânără să nu mai părăsească județul, spațiul dobrogean constănțean nu va crește din punct de vedere economic. Ne-a vorbit și despre relația cu primarii, susținerea pe care o acordă acestora pentru rezolvarea problemelor de ordin instituțional în soluționarea problemelor legate de proiecte în derulare. Președintele CJC ne-a mai spus că înțelege și respectă rolul profesioniștilor în diverse domenii de activitate: „Am mai spus-o și cu alte prilejuri, atâta timp cât lași profesioniștii să își facă treaba, o instituție merge. Cu cât vei insista să politizezi acea instituție, nu o să funcționeze. Vreau ca RAJA să fie scoasă din pilonul de influență politic. Să își facă treaba, eu nu fac niciun fel de intervenții. Managerul de acolo își face propria echipă din instituție, PNL-ul nu a adus pe nimeni.”, a explicat șeful CJC.

Mai multe detalii puteți citi în interviul de mai jos.

1. După jumătate de an de mandat, cum vedeți administrația județeană?

Administrația județeană, la nivel de Consiliu pe care îl coordonez, este o administrație încă anchilozată în cutumele trecutului. Are nevoie de o reanalizare a organigramei, a obiectivelor din organigramă. Cel mai important lucru, nu își îndeplinește dezideratul adică coordonarea și furnizarea de servicii județene. Nu sunt mulțumit deloc de ceea ce am reușit până acum.

Opoziția clamează că au fost anumite proiecte care sunt înghețate, lucru care este fals. Nimeni nu poate să blocheze ceva care s-a început. Toate proiectele care azi sunt în derulare au multe hibe.

Dacă vorbim de drumuri – sunt probleme la cadastru, lucruri care trebuiesc identificate și rezolvate. Dacă vorbim de Muzeul de Istorie și Arhheologie Constanța este clar că a fost subevaluat proiectul și însuși proiectantul a spus că nu poate să realizeze acest obiectiv pentru că nu s-a cuprins în caietul de sarcini tot ceea ce ar fi fost necesar. Cum să repari un muzeu fără să repari acoperișul?! Clar că acest proiect nu putea fi continuat așa. Nu am avut proiectul tehnic pus la dispoziție în termenul legal.

Proiectul nu se va opri aici. Vom elabora proiectul tehnic în care vor fi cuprinse toate necesitățile. Vorbim aici și de o extindere a zonei de depozitare și conservare.

2. V-ați așteptat să găsiți probleme după ce ați preluat mandatul?

Nu am gândit că după 20 de ani de administrație, mai ales că au avut și suportul guvernamental, să existe atâtea probleme. Încă mai avem 50 de kilometri de drumuri județene de pământ. Sunt 250 km de drum de serviciu cu durata de utilizare expirată.

3. Care sunt principalele direcții pe care veți acționa pentru dezvoltarea județului Constanța?

Eu mi-am stabilit niște priorități. Ca să poți să dezvolți județul nostru, trebuie să pornim de la infrastructură și vorbim despre utilități apă, canalizare, drumuri, gaz. Aici încă mai avem de lucru. Am discutat și cu RAJA. După cum vedeți, multe proiecte ale RAJA încep. Numai la nivelul municipiului Constanța, RAJA investește peste 100 de milioane de euro pe 140 de kilometri de rețea de apă. Sigur că nu este meritul Consiliului Județean, dar dezvoltarea județului ține de o logică.

O altă prioritate, de care la acest moment sunt foarte nemulțumit: nu avem încă un proiect integrat pe sănătate. Vorbim de prevenție, care nu se face. Nu am găsit niciun proiect, niciun studiu de fezabilitate cu privire la un proiect pentru un spital de pediatrie sau spital regional. Am cerut noului manager al Spitalului Județean Constanța să facă o evaluare foarte clară a actului medical, a indicatorilor. El trebuie să facă asta rapid, în două luni. Astăzi, Spitalul Județean are un buget de aproximativ 600.000 de milioane de lei.

4. Cum ați decis ca fostul dumneavoastră consilier pe probleme de sănătate să preia managementul celei mai mari instituții sanitare din Dobrogea?

Fiind consilierul meu, având expertiză în domeniul sănătății, cunoscând actul medical și prețurile, cu toată echipa PNL-ului am hotărât că este necesar să resetăm puțin lucrurile până la scoaterea la concurs a postului. Managerul trebuie să știe să managerieze. Toate funcțiile manageriale includ actul medical, dar nu exced actul medical. Mare parte din componenta resursei umane, nu include actul medical. Partea administrativă lasă mult de dorit în Spitalul Clinic Județean Constanța. Astfel de lucruri trebuiau făcute pe un management puțin detașat de actul medical. Nu poți să fii și manager și să faci intervenții, să predai și la universitate, nu le poți face pe toate… Este o constatare. Un medic bun nu poate să fie un manager bun.

Eu am cerut un proiect managerial integrat pe sănătate pe care să îl prezinte.

5. Care este situația la RAJDP Constanța, aflată în subordinea CJC și care are în administrare drumurile județene ale Constanței?

La RAJDP mai avem două tranșe de plată și ieșim din insolvență. Anul acesta am alocat unul din cele mai mari bugete care a existat vreodată – 72 de milioane, și mai avem.

Acolo va trebui să se pregătească un proiect managerial după ieșirea din insolvență și să-și găsească alte oportunități de dezvoltare, nu pot rămâne doar parteneri ai Consiliului Județean Constanța. Ei trebuie să aibă și o opțiune clară de adresabilitate și nu se poate ca o companie cu patru cariere, echipamente noi, să nu se dezvolte în interesul județului.

6. Care este prioritatea dumneavoastră în acest mandat având o imagine destul de clară a asupra a ceea ce gestionați la acest moment?

Prioritățile mele sunt sănătatea, educația și punerea în valoare a resursei umane a județului.

Dezvoltarea economică trebuie să înglobeze și elementul resursei umane, mai ales pe tineri. Centrala Nucleară are nevoie, în perspectivă, de 400 de ingineri, Șantierul Naval, Grup Servicii Petroliere au început să recruteze forță de muncă din județ. Dacă tinerii vor rămâne acasă, vor contribui la dezvoltarea județului și poate și clasa politică se va revigora astfel încât și oamenii să-și recapete încrederea în cei care îi conduc. Fără a fi un profesionist bun, cu o experiență în spate, nu vei fi un bun administrator. Oamenii care nu au demonstrat profesional în viața lor privată, nu au experiză, nu au cum să realizeze un act administrativ de performanță.

7. De unde vor veni fondurile necesare pentru dezvoltarea județului?

Lucrăm la strategia de dezvoltare a județului și este în faza de finalizare. Atunci când vom avea această strategie, vom avea și obiectivele pe o perioadă de 20 de ani, atunci vom vedea și care sunt resursele financiare și umane pentru a pune în operă deziderate.

La îndemână nu sunt multe instrumente de finanțare. Resursele sunt limitate la nivel de județ. Sunt multe programe: PNRR – după ce se vor stabili și pilonii și ghidurile de accesare va fi primul obiectiv, de atragere a resurselor financiare. De asemenea, resursele guvernamentale sunt o parte din fonduri.

Trebuie neapărat atrase fonduri pe partea de mediu. În ultimele discuții cu ministrul mediului, prezent recent la Constanța, ni s-a recomandat să găsim zilele următoare terenuri care trebuiesc împădurite. Mediul este o prioritate pentru noi.

O altă sursă de finanțare vor fi creditele angajate. Pentru un spital regional, de exemplu, va trebui să faci credit. Necesitatea unui spital regional este clară. Noi azi dacă am fi avut proiectul tehnic făcut pentru spitalul regional, acesta ar fi fost inclus în Programul Național de Relansare și Reziliență. Nu mai era o problemă sursa de finanțare.

Noi deja am încercat să găsim oportunitatea, am făcut un proiect de hotărâre prin care am cerut ca acel teren (n.r. pentru spitalul regional) să fie transferat de Guvernul României  în domeniul public al județului. (nota redacției: Terenul pe care ar urma să fie construit Spitalul Regional se află în cartierul Viile Noi (zona serelor) și are o suprafață de 111.272 de metri pătrați, iar în prezent este în administrarea Ministerului Sănătății. Pe suprafața respectivă se mai află 5.837 mp de construcții.)

Vrem să facem pavilioane pentru mai multe secții din cadrul Spitalului Județean Constanța, să modernizăm Unitatea de Primiri Urgențe, să vedem spitalul în sine după expertiză, în ce măsură corespunde pentru a fi modernizat.

Noi lucrăm la tot. Unul dintre obiectivele noului manager este să prezinte Consiliului Județean situația actuală și perspectiva. Lucrurile acestea nu pot fi făcute de pe o zi pe alta. De ce nu le-au făcut ceilalți până acum? Eu nu am spus niciodată de greaua moștenire.

8. Îi reproșați ceva fostului președinte al Consiliului Județean Constanța?

Nu am să îi reproșez nimic. Cel care a reproșat președintelui și PSD-ului a fost electoratul. Nu te schimbă nimeni dacă ai făcut ceva.

9. Care este prima problemă cu care se confruntă instituția după fosta administrație? 

Este vorba despre organigramă care este făcută după chipul și asemănarea lor, oameni fără expertiză. Acum lucrăm la una nouă organigramă, avem o procedură de respectat. În iunie ne propunem să facem prima reorganizare a Consiliului Județean.

10. Cum este în prezent relația cu primarii? S-a schimbat aceasta de când ați preluat mandatul. Ce probleme vă semnalează primarii?

Este una foarte bună. Fiecare primar dacă are vreo problemă, mă sună, ne întâlnim și încercăm să rezolvăm.

Primarii semnalează în primul rând dialogul, au nevoie de susținere la nivel instituțional. Spre exemplu, pe doamna primar de la Cumpăna, nu am bani să o susțin pentru rezolvarea problemei cu malul surpat al Canalului Dunăre Marea Neagră, dar o susțin la nivel instituțional în această situație. Nu pot să îi spun că e de la PSD și nu o ajut.

Sunt președintele întregului județ, nu doar al unor primari de o anumită culoare politică.

Nu s-a schimbat relația mea cu ei în acest timp de când sunt președinte al Consiliului Județean Constanța, eu le-am spus de la început că indiferent de culoarea politică, repartizarea sumelor se va face pentru dezvoltarea județului. Vor fi bani pentru canalizare, străzi, apă, gaze. Nu știu cum și-au gestionat banii primarii, dar eu știu care sunt necesitățile oamenilor.

Nu o să dăm bani pentru festivism. Fiecare primar va trebui să-și gestioneze proiectele așa cum și le-a elaborat.

Noi astăzi avem criterii bine definite de acordare a sumelor către primării în baza cererilor, care se încadrează în limitele legale. Nu voi ține cont de apartenența primarilor, dar anumite comune care au veniturile lor proprii nu pot primi mai mulți bani decât alte comune. Vorbim despre comunele de-a lungul litoralului. Încerc să aduc la nivelul de dezvoltare a județului o uniformitate. De exemplu, drumurile trebuie să le faci, indiferent de culoarea politică a unui primar. Pe mine mă deranjează că unii primari și-au bătut joc de bani, în loc să acceseze fonduri europene. Cum am spus și în campanie: primarii liberali au atras 75% din fondurile europene. De ce? Pentru că nu au primit bani de la Consiliul Județean și au fost nevoiți să depună proiecte. Iar acum se vede că proiectele lor sunt în fază avansată.

11. Aveți un nou consilier personal în echipa dumneavoastră, domnul Nicolae Constantin. Care vor fi atribuțiile acestuia? 

El va prelua o parte din atribuțiile domnului Victor Manea în relația cu administrațiile locale și cu instituțiile pentru că el trebuie să se ocupe de managementul deșeurilor. Anul acesta este prioritatea ZERO să implementăm managementul integrat al deșeurilor. Trebuie să se înțeleagă că noul consilier nu va lua hotărâri, unde nu pot ajunge eu, va ajunge el să afle care sunt problemele, să-mi aducă la cunoștință situația proiectelor implementate care au finanțări de la Consiliul Județean.

12. Primele 3 proiecte pe care credeți că le veți finaliza până la sfârșitul acestui mandat?

Nu știu dacă le voi finaliza, pentru că asta înseamnă să am un grafic clar. Cert este că apa, canalizarea, gazul și ceea ce înseamnă instituțiile medicale vor avea prioritate în mandatul meu.

13. Unde vă vedeți peste trei ani?

Tot aici peste trei ani, dar peste trei ani și două luni mai vedem.

14. Este adevărat că în PNL Constanța sunt mai multe tabere?

Nu este adevărat. Echipa aceasta a făcut niște eforturi fantastice, mai ales că a fost o combinație a celor cu mai puțină experiență cu cei fără experiență și iată că au reușit să devină credibili. Le spun tuturor că fără credibilitatea lor, oricine ar fi candidat la CJC sau primărie, nu ar fi câștigat. Au reușit să facă PNL-ul credibil la nivel de județ, ceea ce nu exista în 2016. Vorbesc aici de președinte în special, Bogdan Huțucă. El împreună cu echipa pe care și-a creat-o a reușit să facă PNL-ul credibil la nivel de județ. Fără credibilitate nu câștigi, oricât de bun este candidatul.

La nivel de Consiliu Județean eu pot să vă spun că există o bună colaborare între echipa PNL Constanța, conducerea PNL și conducerea județului. Nu există niciun fel de sincopă. Deciziile le luăm împreună, cele care sunt mai delicate.

Și cu Primăria Constanța suntem parteneri, cu domnul primar avem colaborare. Suntem parteneri în Asociaţia pentru Dezvoltarea Durabilă a Judeţului Constanţa, gândim împreună cum să dezvoltăm județul. O serie întreagă de proiecte ale județului au demarat în municipiul Constanța: Mormântul  Hypogeu care va fi o atracție, vorbim de 140 de km de conducte pe care care RAJA le înlocuiește în municipiu, ne interesează foarte mult plajele și masterplanul pe care împreună cu primăria îl vom elabora.