Cătălin Țibuleac, președintele AMDTDD: „Agricultura ecologică ar trebui să devină principalul pilon de dezvoltare sustenabilă a județului Tulcea”

Președintele CJ Tulcea, Horia Teodorescu și președintele AMDTDD, Cătălin Țibuleac, au fost gazdele seminarului internațional care și-a propus să identifice mecanismele de integrare a turismului responsabil cu agricultura ecologică. „Este un prim pas, drumul este unul lung, nu putem spune că după un seminar lucrurile s-au rezolvat. Acest pas ne va permite să construim mai departe și să vedem ce avem de făcut pentru a oferi turiștilor care își doresc să vină în Delta Dunării un produs natural, ecologic, bio. De dormit se poate dormi inclusiv la cort, dar când discutăm de hrană, lucrurile se nuanțează. Delta are atât de mult de oferit. Să nu uităm că aici avem 73.000 de hectare de suprafață de teren certificată ecologic, cea mai mare suprafață din România, iar când discutăm de o asemenea bogăție, lucrurile trebuie puse în armonie”, ne-a declarat Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării.

În debutul seminarului, fostul preşedinte al Republicii Federale Germania, Christian Wulff, a vorbit despre necesitatea găsirii unor soluţii pentru principalele provocări, lipsa forţei de muncă şi a predictibilităţii pentru mediul de afaceri, şi a apreciat potenţialul biologic al zonei. „Piaţa este în creştere pentru produsele bio. Aveţi un sol optim, o climă excelentă”, a precizat Christian Wulff. Potrivit reprezentanţilor firmelor private, Delta Dunării şi-ar putea dubla suprafaţa cultivată ecologic în ultimii ani, în prezent agricultura bio ocupând circa 18.000 de hectare în rezervaţie.

Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, a menționat că România şi-a propus că, în anul 2021, să aibă 500.000 de hectare certificate ecologic.

„Agricultura ecologică reprezintă pentru județul Tulcea drumul cel mai important pe care trebuie să-l parcurgă, printr-un parteneriat cu companii de prestigiu, care ne pot sprijini în ceea ce privește know-how-ul și mă refer la companiile germane, dar și alte companii din Uniunea Europeană. Județul are un potențial extraordinar în ceea ce privește agricultura ecologică, datorită condițiilor geografice și luăm în calcul aici Delta Dunării, cu restricțiile de mediu aferente. Germania, ca un vârf de lance în economia Uniunii Europene, ne poate fi de un real sprijin pentru a atinge plus valoarea pentru produsul finit pe care dorim să-l realizăm la Tulcea. Combinând agricultura ecologică și turismul responsabil, cred că viitorul județului Tulcea va fi unul sănătos, un viitor asigurat”, a declarat președintele Horia Teodorescu.

Prezența oaspeților germani are loc în contextul în care în județul Tulcea există o companie germană care a investit în zona ecologică, la Crișan și Mahmudia, Delta Organic Crops. De altfel, ideea organizării unui astfel de seminar a prins contur anul trecut, la Festivalul Borșului de Pește de la Crișan. „Oaspeții au venit cu un mesaj de parteneriat pe un domeniu atât de actual, dar și de viitor, agricultura ecologică. Sunt convins că există și alți investitori și nu doar germani interesați. De asemenea, în urma discuțiilor a reieșit și ideea unor investiții pentru procesarea produselor agricole, ceea ce lipsește în acest moment. Atunci când lucrurile se vor așeza pe acest făgaș, vor apărea și locurile de muncă, și profesionalizarea resursei umane, lucrurile ar putea să se schimbe. Turismul vine astfel în acest context și, cel puțin în județul Tulcea, lucrurile pot merge înlănțuit și fiecare pilon să se susțină unul pe celălalt”, a mai spus Cătălin Țibuleac.

Ministrul plenipotenţiar şi însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Germaniei în România, Henning Kai, a menţionat că schimburile de afaceri româno-germane au ajuns la 30 de miliarde de euro. „Sunt peste 7.500 de firme germane active, cu o contribuţie de 13% la capital, ceea ce face din Germania al doilea investitor ca mărime în România. Am creat prin firmele germane 250.000 de locuri de muncă. Sunt cifre care prezintă doar simbolic interconectarea dintre sistemele noastre economice”, a precizat Hennig Kai.

Una dintre concluziile seminarului a fost necesitatea concretizării unui brand de destinație care să includă și agricultura ecologică și produsul piscicol și agropensiuni, dar și pesca – turism – un concept al campionului Ivan Patzaichin. De asemenea, este necesară definirea unui concept de bioeconomie la nivelul județului care să permită fundamentarea unui nou ITI pentru 2021 – 2027. „Ca să poți pretinde un nou ITI îți trebuie o bază, un concept, o strategie, care să-ți permită să accesezi din nou o sumă importantă de bani din fonduri europene”, a completat Cătălin Țibuleac.

Primul ITI s-a axat mai mult pe partea de infrastructură, iar, în opinia președintelui AMDTDD, următorul ITI ar trebui să se ducă mai mult spre partea de Deltă, de prezervarea biodiversității, de dezvoltarea comunităților locale. „Trebuie să recunoaștem, Delta este în suferință: sunt probleme cu managementul deșeurilor, cu încălzirea – care este foarte scumpă, transportul și multe alte probleme. Toate trebuie să fie rezolvate, inclusiv printr-o astfel de abordare. Agricultura ecologică ar trebui să devină principalul pilon de dezvoltare sustenabilă a județului Tulcea”, a mai spus Țibuleac.

De asemenea, au mai prezentat alocuțiuni Ivan Patzaichin – ambasador al Eco-Turismului în România: ”Tradiția te învață cel mai bine – punctele gastronomice locale, pescaturismul”; Dragoș ANASTASIU – Președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană; Lucian SIMION – deputat în Parlamentul României: „Legislație aplicată pentru o agricultură ecologică”, Anca Nedea Pavel – directorul executiv al Organizației Patronale Mamaia – Constanța: ”Turismul sustenabil în Delta Dunării – deziderat pragmatic sau utopie?”, Aurel BORȘAN – președintele Fundației ”Amfiteatru”: ”Valorificarea identităților locale prin turism responsabil”; și Eniko MATYUS – manager general Cluster Regional pentru Turism Balneologic: ”Specializare inteligentă prin Clusterele Regionale – Clusterul Regional Balneoturistic Transylvania”.