Astăzi este solstiţiul de vară, cea mai lungă zi din an. Tradiții și obiceiuri

Astăzi este solstiţiul de vară, cea mai lungă zi din an, eveniment care marchează debutul verii astronomice. Solstiţiul de vară a avut loc luni, la ora 6:32, ziua de 21 iunie fiind cea mai lungă din an şi marcând începutul verii astronomice. Durata zilei va fi 15h 32m, cea a nopţii fiind de numai 8h 28m.

În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°.

Zilnic, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează, la latitudinile medii, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

În trecut, momentele prielnice pentru muncile agricole se calculau în funcție de acest fenomen. De asemenea, se organizau și foarte multe nunți în această perioadă.

Pentru fiecare cultură, acest eveniment avea o altfel de însemnătate, și se sărbătorea diferit.

Tradiții și superstiții

Tradiţia şi superstiţiile privind solstiţiul de vară au rădăcini străvechi, fiindcă cea mai lungă zi (iluminată de Soare) a anului a fost considerată punct de balanţă, de răscruce, de schimbare, o zi a absolutului, înscrisă sub semnul focului, care este simbolul soarelui.

Atotputernicia soarelui de la solstiţiu se celebrează, la români, prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Încinşi cu brâuri de pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri care ar fi să vină. Din cele mai vechi timpuri, solstiţiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie şi sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei. La început, serbarea coincidea cu data solstiţiului, adică 21 iunie. Mai târziu, ceremonialul fiind considerat de către biserică drept păgân, a fost mutat pe 24 iunie – ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul.

În timp, Noaptea de Sânziene – cum este denumită în folclorul românesc – a devenit o serbare populară, cu caracter tradiţional, ce se desfăşoară diferit în funcţie de ţara respectivă şi chiar de regiunea respectivă.

Pentru ţărani, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credinţa populară, se crede că, dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure şi salată va fi distrusă, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000).

Solstițiul în lume

După răspândirea creştinismului, în Europa, multe obiceiuri păgâne au fost preluate de această religie.

În China antică, în această zi se celebra feminitatea, solstițiul de vară fiind asociat cu energiile feminine – yin.

În vechea Galie se sărbătorea Eponea, zeița feritilității, iar la celălalt pol se aflau triburile germane, slave și celtice, care aprindeau focuri uriașe.

Cei din America de Nord aveau diverse ritualuri prin care sărbătoreau Soarele, cu dansuri şi post alimentar.