Ce să NU faci în ziua Moșilor de Florii. Azi se sărbătoreşte învierea lui Lazăr

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte astăzi una dintre cele mai mari minuni ale Domnului Iisus Hristos, învierea lui Lazăr, prietenul Domnului, cel care era mort de patru zile. Astăzi se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.

„Învierea cea de obşte mai înainte de Patima Ta încredinţându-o, pe Lazar din morţi l-ai sculat, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceasta şi noi, ca pruncii, semnele biruinţei purtând, Ţie Biruitorului morţii strigăm: Osana Celui dintru înălţime, bine eşti cuvântat, Cel ce vii întru numele Domnului.”

Sâmbăta de dinaintea Floriilor este cunoscută sub numele de „sâmbăta lui Lazăr”. În ajunul intrării Sale în Ierusalim, cu câteva zile înainte de Patimile Sale, Mântuitorul a venit în Betania, chemat fiind de surorile lui Lazăr, un prieten din Betania care era bolnav.

În momentul plecării către Betania, Mântuitorul cunoştea faptul că prietenul Său Lazăr deja murise, fapt pe care îl făcuse cunoscut şi ucenicilor Săi, iar când au ajuns în Betania Lazăr se afla deja de patru zile pus în mormânt. Sosind în Betania, Domnul Hristos este întâmpinat de Marta mai întâi şi de Maria, surorile lui Lazăr care îşi exprimă tristeţea pentru pierderea fratelui lor în lipsa Mântuitorului.

Văzând tristeţea celor două surori, Mântuitorul „a suspinat cu duhul, S-a tulburat întru Sine şi a lăcrimat”, după care săvârşeşte minunea învierii lui Lazăr, fapt în urma căruia mulţi din iudeii prezenţi au crezut în El. Alţii însă, s-au grăbit să-i înştiinţeze pe fariseii care, auzind, s-au hotărât atunci să-L ucidă.

În această sâmbătă se face pomenire morţilor.

Obiceiuri şi tradiţii

În zona de sud, în sâmbăta Floriilor se mergea cu Vaiul, care inițial a fost un imn religios. Tradiția spune că fete împodobite cu salcie cântau din poartă în poartă și primeau ouă.

În sâmbăta de dinaintea Floriilor există obiceiul Cântecelor de Paști. În aceste cântece se povestește despre moartea și învierea lui Lazăr, înviere care o anunță pe cea a Mântuitorului Iisus Hristos.

Astăzi colindă fetele, împodobite cu flori pe cap. Acestea cântă despre moartea nefericită și despre înmormântarea unui tânăr pe nume Lazăr.

Una dintre fete, Lăzărița, se îmbracă în mireasă. În cântec se spune că acesta i-a cerut mamei să-i facă azimă și ea n-a voit; el s-a dus apoi cu oile la pădure, s-a suit pe o creangă să scuture frunze oilor, dar a început să bată vântul, creanga s-a rupt, iar el a căzut și a murit. Cele trei surori ale lui l-au găsit, l-au adus acasă, l-au scăldat în lapte dulce și l-au înmormântat.

Un obicei mai puţin cunoscut azi e cel al Lăzărelului. Vineri, în ajun, nu se face treabă și se ține post, ca să fim feriți de arsuri. În Sâmbăta lui Lazăr, fetele se împodobesc cu rămurele de salcie şi merg cântând pe la case, primind în schimb ouă pentru înroşit. Femeile împart copturi sărmanilor, în special plăcinte, căci i se face parastas lui Lazăr, un băiat care se spune că ar fi murit poftind la aceste delicioase preparate. Se crede că cine nu-l respectă pe Lăzărel, se umple de pistrui.

Tot acum este important ca hainele să fie scoase la aerisit. Fetele pun sub un păr altoit o oglindă şi cămaşa pe care o vor îmbrăca a doua zi, așa încât, la răsărit, soarele să încarce obiectele cu magia lui. Se spune că fetele vor fi mai frumoase și mai atrăgătoare în ochii băieților.

O altă credință populară este aceea că în această zi morţii aşteaptă la porţile raiului, motiv pentru care li se și dă de pomană. Este foarte important ca hainele să fie scoase la aerisit. Seara, fetele pun sub un păr altoit o oglindă şi cămaşa pe care o vor îmbrăca a doua zi, așa încât, la răsăritul soarelui de Florii, razele să mângâie obiectele și să le încarce cu magie. Astfel, vor fi mai sănătoase, mai frumoase și mai atrăgătoare în ochii flăcăilor.

În Sâmbăta Floriilor copiii colindă cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului, apoi merg la fiecare casă, cântă şi urează de bine şi de sănătate. Gazdele primesc copiii cu drag, îi ascultă şi îşi împodobesc împreună casa cu salcie sfinţită. Speră şi spun cu credinţă: “Vă aşteptăm şi la anul!”. Colindătorii primesc ouă albe, nefierte, tocmai bune pentru pregătitul Sfintelor Paşti.

La sate se practicau de Florii și obiceiuri păgâne. La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apă cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând, în acest fel, să le crească părul frumos şi bogat. În alte locuri, oamenii nu se spală pe cap în această zi tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare.

Sursa: crestinortodox.ro