Ce tradiții și obiceiuri trebuie să respecți de Sfânta Parascheva
Cultură
Sfânta Parascheva este sărbătorită de credincioși pe 14 octombrie. Hramul ei prilejuieşte unul dintre cele mai mari pelerinaje ale ortodoxiei.
Nu foarte mulți pelerini care obișnuiesc să vină în fiecare an la Iași să se închine la moaștele Sfintei știu că veșmintele sale poartă o broderie specială.
Domnitorul Vasile Lupu a adus moaștele Sfintei Parascheva la Iași în anul 1641 și le-a așezat în ctitoria sa, Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Aducerea moaștelor în Capitală Moldovei a fost văzut ca un gest de recunoștință din partea patriarhului Partenie I și a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul de atunci al Moldovei a plătit în întregime datoriile Patriarhiei Ecumenice. Începând cu anul 1889, moaștele Cuvioasei au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași.
Hramul ei prilejuieşte unul dintre cele mai mari pelerinaje ale ortodoxiei.
Era pedepsită de părinți pentru faptele bune pe care le făcea
Sfânta Parascheva este cunoscută în popor că ocrotitoarea celor aflați la necaz și ajută fetele să se căsătorească.
Sfânta Parascheva s-a născut în satul Epivat din Tracia, lângă Constantinopol. A fost crescută cu teamă de Dumnezeu, în rugăciune, post și milostenie. De multe ori, Parascheva dădea hainele ei bune, oamenilor săraci.
A fost bătută de către părinții ei pentru majoritatea faptelor bune pe care le făcea, dar nu a renunțat niciodată la credință sa în Hristos.
După ce părinții ei au murit, Sfânta Parascheva a dăruit toată averea moștenită de la părinți oamenilor săraci și s-a retras la mănăstire. Acolo a dus o viață aspră, după rânduiala monahilor. A petrecut în post și rugăciune până când un înger al Domnului i-a spus să lase puștiul și să se întoarcă în patria sa.
La vârstă de 25 de ani, Cuvioasă Parascheva s-a întors în satul natal unde a mai petrecut încă doi ani, după care și-a dat sufletul în mâinile lui Hristos. După moartea să, moaștele ei au făcut numeroase minuni, tămăduind pe bolnavi.
Blestemul veșmintelor sale
Preoții spun că moaștele Sfintei sunt îmbrăcate după unele ritualuri bisericești, la care participa doar preoți ai Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Totuși, foarte puțini creștini știu că Sfânta Cuvioasă poartă și un blestem, care datează încă din anul 1641.
Sub veșmintele în care Sfânta este îmbrăcată în fiecare an, moaștele acesteia mai poartă o ținută care nu se da jos niciodată. Această ținută are și un sigiliu pe care este scris blestemul domnitorului Vasile Lupu dar și al Mitropolitului Varlaam care spune: „blestemat să fie cel care va împrăștia vreodată Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva.”
Veșmântul Sfintei se face după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii obișnuiesc să țînă post și să facă rugăciune înainte de a începe să le lucreze.
Veșmintele ocrotitoarei Moldovei se schimbă de cinci ori pe an și se dăruiesc de Înalt Prea Sfinția Să Mitropolitul Moldovei Teofan unor biserici care au hramul Sfintei.
Ce se obișnuiește în această zi
De Sfânta Parascheva se poate prezice vremea: dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an.
Dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarnă se va lăsă curând.
De Sfânta Parascheva, încep pregătirile pentru iarnă şi se obişnuieşte să se cumpere cojoace şi pături. În această zi nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce şi nu se mănâncă de dulce.
La ţară, bătrânii nu făceau nici focul de Sfânta Parascheva pentru a nu atrage nenorocul asupra casei.
Nu se lucrează, nu se spală şi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mână sau cu boli de ochi și de cap. Potrivit credinţelor populare, fetele care coș și spală în această zi rămân nemăritate. Fetele ţineau la această superstiţie pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belşug.
Sfânta Parascheva apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei.
De Sfânta Parascheva se dă de pomană pentru adormiți.
În ziua de sărbătoare nu se mănâncă fructe închse la culoare și pepene roșu, căci ele amintesc de sacrificiul martiric.
Totodată se fac rugăciuni către această și Sfintele Moaște pentru o viață mai curată și mai bună.
Sursa: www.realitatea.net/www.calendarortodox.ro
