Crăciunul pe rit vechi 2022: Tradiții și obiceiuri la sârbi și lipoveni

Crăciunul pentru creştinii ortodocşi de rit vechi este sărbătorit pe 7 ianuarie. De asemenea, creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie.

Crăciunul pe rit vechi 2022 este sărbătorit la 13 zile după Crăciunul ortodox românesc. Mulți creștini din rândul rușilor, moldovenilor, lipovenilor sau ucrainienilor stabiliți în România sărbătoresc Nașterea Domnului după vechiul calendar, așa cum se sărbătorea pe vremuri.

De ce se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi

Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor, de 365 de zile, iar altul al romanilor, care avea 355 de zile.

Anual rămânea o diferență de 10 zile între cele două și chiar între fiecare dintre ele și calendarul solar. Pentru că în calculul calendarului iulian de 365 de zile și 6 ore, dar și calendarul solar de 365 zile, 5 ore și 43 de minute rezulta anual o diferență de 11 minute și 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferență de trei zile, cu cât a rămas în urmă calendarul iulian.

Împăratul roman Iuliu Cezar a hotărât în anul 46 î.Hr să îndrepte această diferență și s-a făcut trecerea la sistemul de calcul egiptean, care a fost botezat calendarul iulian. Acesta din urmă a fost folosit de creștini timp de secole.

În anul 1923, la Constantinopol, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian, moment în care Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou.

În calendarul iulian sau în calendarul pe stil vechi, Crăciunul pe rit vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul ortodox oficial. Astfel, Crăciunul pe rit vechi vechi 2022 este sărbătorit în data de 7 ianuarie.

Cine sărbătorește Crăciunul pe rit vechi 2022

Și în prezent există biserici ortodoxe care folosesc calendarul iulian neîndreptat. Printre acestea se numără: Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă, Biserica Sârbă și Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepția Vatopedului.

În țara noastră peste 1 milion de adepți ai Bisericii Creștin Ortodoxe sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi, cu precădere ruși lipoveni, ucraineni, moldoveni și sârbi.

Tradiții și obiceiuri de Crăciunul pe rit vechi

În ajunul Crăciunului pe stil vechi, când românii ortodocși sărbătoresc Boboteaza, lipovenii, armenii sau sârbii se pregătesc să meargă la biserică pentru Nașterea Domnului.

Copii și tinerii din comunitățile minorităților creștine merg și ei cu colinde în seara de Ajun, pe data de 6 ianuarie. Ei împodobesc colaci și crenguțe de brad și merg pe la casele vecinilor să ducă vestea Nașterii Domnului.

După răsăritul primei stele pe cer, creștinii pe stil vechi se pregătesc pentru cina din ajun, o cină sfântă la care se servesc bucate de post. Moldovenii, lipovenii sau sârbii pregătesc câte 12 feluri de bucate tradiționale pe care le servesc în numele celor 12 apostoli. Acestea trebuie să fie toate de post precum supele de legume, mâncarea de prune, grâul fiert, sarmalele de post, ciuperci cu usturoi și diverse dulciuri de post. Fiecare membru al familiei trebuie să guste din cele 12 feluri de mâncare.

Obiceiuri la masa rușilor lipoveni

În seara de ajun, colindătorii lipoveni merg din casă în casă și cântă în fața icoanelor. Colindul lor se numește ”Hristos Rajdaetsea” și se cântă întotdeauna prima dată la casa preotului.

A doua zi, pe masa de Crăciun, lipovenii pun bucate tradiționale precum haladet (o piftie specială, care se serveşte cu hrean), lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă-de-vie sau varză. Nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorbă de perişoare sau chifteluţe. La desert se servesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză (vareniki) şi alte specialităţi ruseşti.

Obiceiuri din casele ucrainenilor

Ucrainenii stabiliți în Maramureș sau în Nordul Moldovei țin post înainte de Crăciun și pregătesc 9 feluri de mâncare pentru seara de ajun, preparate care reprezintă bogăția de peste an. Ei gătesc hrebleanca, o mâncare cu ciuperci, grâu fiert și pește. Până la Bobotează, ucrainenii leagă picioarele mesei cu un lanț, pentru ca bine și liniștea de la Crăciun să rămână în casă tot anul.

A doua zi, când este Crăciunul pe rit vechi, tinerii merg la colindat cu Viflaimul și apoi se așează masa bogată de Crăciun, de la care nu lipsesc cozonacii și coliva.

Tradiții din comunitatea sârbă

Credincioșii sârbi pregătesc și ei mese bogate pentru Crăciunul pe rit vechi. Dar în ziua de Ajun țin post, așa cum se ține în toată lumea creștină. În seara de Ajun, se merge la slujbă la biserică, apoi acasă se aprinde o creangă de stejar care simbolizează sănătatea și prosperitatea în anul care vine.

Tot în Ajun, se pun sub fața de masă fire curate de fân și bani, care se țin acolo până la Bobotează, pe care o sărbătoresc pe data de 19 ianuarie. Apoi, fânul se scoate și se pune în iezlea animalelor, iar banii se dau copiilor pentru un an mai bun și mai bogat.

Crăciunul pe rit vechi la basarabeni

Copiii basarabeni merg și ei cu colindul, iar Crăciunul este așteptat cu pâine curată. Gospodinele coc niște colaci mici numiți crăciunei, sub forma cifrei opt. Crăciuneii se leagă la icoane și se țin acolo până la Sf. Gheorghe când se scot și se dau la animale să fie sănătoase și mănoase.

În ziua de Crăciun, basarabenii merg la slujbă apoi se reunesc cu familia la o masă bogată cu sarmale, fripturi, pește, cozonaci și tot felul de preparate tradiționale.

Sursa: www.unica.ro