Festivalul Scrumbiei Albastre și Parastasul Piraților Nepomeniți, atracțiile unui week-end de poveste la Sulina

Sulina a fost, în week-end-ul ce tocmai a trecut, atracția principală a turiștilor sosiți în cel mai estic oraș al României. Prezența numeroasă a acestora, în special a celor mai tineri dintre turiști, s-a datorat organizării aici a două evenimente importante, Festivalul Scrumbiei Albastre, prin care locuitorii marchează momentul migrației bancurilor de scrumbie din Marea Neagră pe Dunăre, și Parastasul piraților nepomeniți, eveniment ajuns la a doua ediție. 

Drumul lung ce trebuie parcurs până la Sulina nu i-a împiedicat pe turiștii care au dorit să aibă parte de o experiență inedită, la începutul verii, să ajungă aici, într-unul dintre orașeșe care însă mai păstrează aparența unui oraș cochet, cu clădiri frumoase și o istorie ieșită din comun.

Festivalul Scrumbiei Albastre, ajuns la cea de-a treia ediție, a oferit turiștilor și localnicilor tradiții și obiceiuri are comunităților conviețuitoare în Delta Dunării, dar și mâncăruri specifice, preparate după rețete strămoșești, bine păstrate. „Festivalul Scrumbiei Abastre de la Sulina se înscrie într-o salbă de festivaluri organizate la nivelul județului Tulcea care prezintă produsul turistic bazat pe tradiții, multiculturalitate și gastronomie locală. Am văzut cu toții că Sulina, cel mai estic oraș al României, este în măsură să prezinte un melanj al minorităților prezente în destinație – rușii lipoveni, minoritatea ucrainiană, greacă, dar și românii. De la an la an edițiile cresc în valoare”, ne-a declarat președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

Anul acesta, festivalului scrumbiei s-a alăturat și o altă inițiativă interesantă și inedită, Parastasul Piraților nepomeniți. Un eveniment care pune în valoare cel mai cosmopolit cimitir de la nivel european. Mai exact, Tușu Gelu, inițiatorul acestui eveniment pentru al doilea an consecutiv, a fost cel căruia i-a venit ideea de a organiza un parastas în toată regula pentru sufletele celor înmormântați în acest „Cimitir maritim” așa cum era descris în schiţa publicată de scriitorul Jean Bart (pseudonimul lui Eugeniu Botez). Două cazane imense cu borș de pește și fasole cu cârnați, colivă, vin – toate au fost împărțite celor peste 150 de persoane prezente la pomenire.

Cimitirul din Sulina, o „rezervaţie istorică”, o Săpânța a Deltei Dunării

Cimitirul în cauză a fost trasat în 1864, de Comisiunea Europeană a Dunării, pentru „viitorul” angajaţilor săi, dar acum zac acolo repauzaţi din 21 de naţionalităţi! Cimitirul, care are un sector musulman, unul mozaic şi altul creştin – de toate confesiunile creştine

Cimitirul Comisiei Europene a Dunării mai este cunoscut și pentru multitudinea religiilor, cât și pentru personalitățile vremurilor apuse înmormântate aici, pentru poveștile fermecatoare și monumentele funerare deosebite.

Cimitirul din Sulina este o „rezervaţie istorică”, în care îşi au locul de veci înalţi funcţionari ai Comisiei Europene a Dunării, danezul Magnusen – inginer-şef al lucrărilor din Sulina, inginerul Carl Kühl un cuplu tânăr îndrăgostit – o prinţesă şi-un prinţ grec de demult, dar şi mulţi oameni ai apelor. Aici zac și rămăşiţele pământești ale principesei Ecaterina Moruzi nepota lui Ioan Stuza Voevod Moldovei născută în Constantinopol în anul 1836, decedată la Sulina în 29 dec. 1893. Aici regăsim și singurul mormânt al unui pirat, a grecului Ghiorghios Kontoguris, mort împușcat.

„Sulina știm că fost sediul Comisiei Europene a Dunării și a avut o istorie bogată din punct de vedere naval. Turiștii care vin la Sulina vor regăsi un cimitir multireligios, unic la nivel european cu elemente de inedit care sunt oferite, prin comparație, spre exemplu, de Cimitirul de la Săpânța. Sărbătoarea aceasta este destinată, în mare măsură turiștilor străini, dar și tinerilor. Seara s-a încheiat cu un foc de tabără și cu muzică bună”, ne-a mai declarat Cătălin Țibuleac, președintele AMDTDD.