Luni, 15 noiembrie, începe Postul Crăciunului. Care sunt zilele de post aspru și când sunt DEZLEGĂRILE

Postul Crăciunului 2021 începe luni, 15 noiembrie și se termină pe data de 24 decembrie. În această perioadă, credincioşii se pregătesc pentru marea sărbătoare a Naşterii Domnului Iisus Hristos. Astfel, Lăsata secului se face duminică seară, pe 14 noiembrie. Alături de Postul Paștelui, Postul Crăciunului este unul dintre cele mai lungi posturi din an, durata celor două fiind de 40 de zile. 

În ziua de Lăsata secului, gospodarii de la sate mănâncă sarmale și carne friptă, beau țuică și vin nou. Gospodinele trebuie să țină cont de mai multe superstiții: resturile de la masa de Lăsata secului se aruncă doar spre răsărit, altfel păsările se vor răzbuna și vor ciuguli toată recolta de boabe. Mai mult, oalele se așază cu gura-n jos pentru ca gospodăria să fie ferită de pagube.

În plus, femeile nu au voie să coasă, nu torc și nu țes de Lăsata secului pentru ca gospodăria să nu fie lovită de rele și de boli. Dacă dai împrumut ceva din casă, se vor înmulți lupii și vor coborî în sat. Femeile fac turte de mălai și le dau de pomană pentru morți și vii.

De asemenea, perioada de după Lăsatul secului de Crăciun era cunoscută sub denumirea „șezătorile de iarnă”, când au loc întâlniri comunitare cu caracter lucrativ, dar și distractiv. Chiar dacă se desfășurau în perioada Postului Crăciunului, aspectul distractiv era tolerat, deoarece în cadrul lor erau învățate colindele și urăturile ce urmau să fie rostite în timpul sărbătorilor de iarnă.

Ziua din Ajunul Crăciunului este o zi de post negru, fiind numit şi post aspru. Dezlegarea la toate alimentele de dulce se face, însă numai, după Sfânta Liturghie de Crăciun, din data de 25 decembrie.

Postul Crăciunului amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, în așteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul.

Postul Crăciunului amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, în așteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

Tradiții, obiceiuri și superstiții

Unul dintre obiceiurile din perioada postului este și astăzi spălarea veselei cu cenușă sau leșie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse.

În unele zone din nordul Transilvaniei există credinţa că postirea ar fi fost poruncită bătrânului Crăciun de către Maica Domnului, drept penitenţă pentru că acesta tăiase mâna nevestei sale.

În această perioadă, în anumite zone ale ţării, fetele nemăritate trebuie să adune în fiecare zi câte o surcea, iar în Ajun trebuie să le folosească pe toate pentru a găti o mâncare întru „aflarea ursitului”.

Vor fierbe crupe fără sare, pe care apoi le vor pune pe masă pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, să aibă ce ospăta.

În alte părţi ale României există obiceiul „bătutul pernelor”, prin care fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori frumoşi, bogaţi şi cu numerose alte calităţi.

Obiceiul presupune ca fetele să ia o nuia şi să „altoiască” zdravăn fiecare pernă din casă, rostind în tot acest timp tot felul de formule magice, care diferă de la o zonă folclorică la alta, toate pentru a-l „chema” pe cel care are să le fure inima.

De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Hațegului merg la fântâna din mijlocul satului și, la cântatul cocoșului, aprind o lumânare și o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma și îi va arăta fetei chipul viitorului soț. Tot atunci, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

Zilele cu dezlegare la peşte, ulei şi vin în Postul Crăciunului

Ca orice post, în primul rând el trebuie să reprezinte o abținere de la lucrurile rele care îndepărtează de Dumnezeu și de oameni. Din punct de vedere al alimentației, Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, untdelemn şi vin.

Astfel, până pe 19 decembrie, în fiecare sâmbătă și duminica este dezlegare la pește, vin și ulei. De asemenea, în fiecare marți și joi este dezlegare la vin și untdelemn.

Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri Biserica Ortodoxă prăznuiește vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creștinii pot consuma untdelemn și vin, iar dacă pică hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie, atunci se face dezlegarea și la pește.

În ziua de Ajun se ţine post negru (postul aspru) și se mănâncă abia seara, iar atunci doar grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame. Cu semințe au ajunat și Daniil proorocul și cei trei tineri din Babilon, care au prevestit și așteptat Nașterea Mântuitorului.

Sărbători cu dezlegare la peşte, vin şi untdelemn

• 21 noiembrie – sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică
• 30 noiembrie – sărbătoarea Sfântului Andrei
• 6 decembrie – sărbătoarea Sfântului Nicolae
• 13 decembrie – sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei
• 18 decembrie – sărbătoarea Sfântului Daniil Sihastrul

În această perioadă, creştinii sunt îndemnaţi spre rugăciune pentru purificarea sufletului şi pentru a-şi arăta astfel credinţa faţă de Dumnezeu, scrie crestinortodox.ro.

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri și vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marți și joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, și se bea vin, iar sâmbătă și duminică se îngăduie și pește (cu excepția perioadei dintre 20 și 25 decembrie, când postul devine mai aspru).

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioșii îl așteaptă pe preot ca să le aducă vestea Nașterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

Tot atunci, credincioșii din multe zone ale țării pregătesc bucate pe care le sfințește preotul.

La început, nu toți creștinii posteau în același mod și același număr de zile. De exemplu, unii posteau numai șapte zile, alții șase săptămâni, unii țineau un post mai aspru, alții, unul mai ușor.

Însă, Sinodul local din Constantinopol, ținut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Nașterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toți credincioșii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.