Pe 2 martie sunt Moșii de Iarnă. Ce tradiții și obiceiuri sunt în această zi

După datina străbună, în fiecare an, înaintea Duminicii Înfricoșatei Judecăți, când se lasă sec pentru începutul Postului Mare, se pomenesc morții, după ritualul Moșilor de Iarnă. Iar Moșii de iarnă sunt mai darnici decât restul.

Sâmbăta Morților este oficiată cu fast în toate bisericile ortodoxe. Este o zi în care se oficiază slujbe pentru pomenirea celor dispăruți din lumea celor vii. Acest moment important din anul bisericesc nu are o dată fixă. Depinde de sărbătoarea Sfintelor Paști. În acest an, Moșii de Iarnă pică pe data de 2 martie, cu o zi înainte de Lăsatul secului de carne, înaintea Postului Mare.

Dat fiind că reprezintă serbări dedicate străbunilor, sufletelor celor trecuți în lumea cealaltă, în popor acestor zile de prăznuire le-a rămas numele de Moși. Și nu întâmplător au loc în zilele de cumpănă între anotimpuri, la solstiții și echinocții. Potrivit tradiției, strămoșii controlează ciclurile naturii, dar și activitățile de sezon ale urmașilor.

Nu există informații conform cărora această sărbătoare să-și aibă originile în creștinism, însă ea se celebrează astăzi în biserici. Așa cum mai este cunoscută în folclor, Sâmbăta Părinților dinaintea Lăsatului de Sec este și ziua în care se pomenesc morții care și-au aflat sfârșitul în împrejurări cumplite sau cei care s-au stins fără lumânare la căpătâi.

Cum ne facem datoria la Moșii de iarnă

Potrivit, tradițiilor și superstițiilor, în unele zone ale țării bătrânii povestesc cum sufletele morților vin în această zi pe pământ, în timp ce credincioșii dau de pomană mâncare gătită pentru ca spiritele să îi ocolească.

Se spune că sufletele trecute în neființă vin de Sâmbăta Morților să se hrănească cu mireasma și aburii bucatelor pe care credincioșii în gătesc, astfel încât să le ajungă întreg anul.

Spre deosebire de ceilalți Moși, Moșii de Iarnă ridică mai multe pretenții, conform tradiției. Acum se împart, pe lângă bucate alese, și blide, vase noi cu mâncare. Printre cele mai răspândite pomeni se numără, la loc de cinste, plăcintele cu brânză, produsele lactate, sarmalele, răciturile, piftia, colacii cu miere şi nuci. Nu trebuie să lipsească din pomeni coliva, apa și lumânările.

Este bine ca fiecare credincios să aprindă în această zi măcar câte două lumânări. Una menită să lumineze calea celor stinși din viață și alta închinată sănătății lui și a familiei. În Muntenia, se mai păstrează obiceiul ca, langă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ. Care să fie dat celui mai sărac om din sat. Pentru a aduce spor atât celui ce a dat cât și celui care a primit.

Moșii de iarnă sau Moșii de Piftii

Această sărbătoare mai este denumită popular și ”Moșii de Piftii” sau Sâmbăta Piftiilor. Motivul este că aceasta este unica zi în care se mănâncă răcituri sau piftii.

De asemenea, le este interzis femeilor ca în Sâmbăta Morților să lucreze. Cele care nu țin cont de tradiție sunt pedepsite ”să tremure ca pfitia” și să ”li se întoarcă pomana dată!”. În plus, respectarea tradițiilor și superstițiilor zilei ”te ferește de nebunie!”

Sursa: www.a1.ro/www.libertateapentrufemei.ro

Sursă foto: ziarullumina.ro