Proiect amplu pentru dezvoltarea arheologiei subacvatice derulat de Consiliul Județean Constanța. 12 situri arheologice de pe fundul Mării Negre vor fi cunoscute de public
Cultură
Reprezentanții Consiliului Județean Constanța (CJC) au prezentat astăzi proiectul transfrontalier „Patrimoniul cultural comun – Sursă de dezvoltare a antreprenorialului în Bazinul Mării Negre”. În cadrul proiectului instituția constănțeană este lider de parteneriat. avându-i alături pe Asociația Bulgară pentru Transferul Tehnologiei și Inovației din Bulgaria, Autoritatea Guvernamentală a Districtului Enez din Turcia și Consiliul Raional Ungheni din Republica Moldova.
Contractul de finanțare al proiectului a fost semnat în data de 17 septembrie 2018, iar la acest moment se află în faza de licitație publică, etapa desfășurându-se în mai multe loturi.
Obiectivul general al proiectului constă în promovarea în comun a afacerilor şi antreprenoriatului în sectoarele de turism şi cultură în regiunile partenere din Bazinul Mării Negre.
Finanțarea se realizează din fonduri europene prin Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, Prioritatea 1 – Promovarea mediului de afaceri și a antreprenoriatului în Bazinul Mării Negre, Obiectivul Specific 1.1 – Promovarea în comun a mediului de afaceri și a antreprenoriatului în sectoarele turismului și culturii, cu o valoare totală de 939.544,00 euro, din care contribuția proprie a Consiliului Județean Constanța este de 27.287,52 euro (aproximativ 130.570,78 lei, conform curs InforEuro pentru luna decembrie 1 euro = 4,785 RON). Perioada de implementare a proiectului este de 24 de luni (18.09.2018 – 17.09.2020).
Obiectivul general al proiectului constă în promovarea în comun a afacerilor și antreprenoriatului în sectoarele de turism şi cultură în regiunile partenere din Bazinul Mării Negre. „Arheologia submersă este o activitate mai puțin cunoscut și astfel se vor putea pune în valoare ce se află pe fundul Mării Negre. Proiectul vizează 12 situri arheologice pentru care se vor cumpăra echipamente specifice de scufundare și cercetare marină precum ROV și sonar. Pe baza informațiilor culese de aceste echipamente se va realiza o hartă digitală a acestora, precum și holograme 3D care vor putea fi vizualizate în cadrul Muzeului De Istorie Națională și Arheologie Constanța de către toți vizitatorii. Proiectul se va termina de implementat la finalul lui 2020. După această perioadă se vor vedea rezultatele concrete – hartă digitală, cele 12 situri arheologice sub formă de holograme 3D în cadrul muzeului”, ne-a declarat Florentina Caramitru, manager al proiectului „Patrimonul Cultural Comun.
Concret, prin această investiție se dorește, din perspectiva activităților Consiliului Județean Constanța, dezvoltarea infrastructurii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, aferentă patrimoniului submers, prin dotarea laboratorului de cercetare subacvatică cu echipamente specifice, de cercetare (costume umede, costume uscate, computer de scufundare, scan side, barcă cu peridoc, ROV – vehicul subacvatic, hărţi digitale, autovehicul, ochelari VR, aparat de proiecție holografică, website dedicat proiectului, plachete, etc).
Arheologul Cătălin Dobrinescu (MINA): „Suntem primul birou de arheologie subacvatică din România, iar rolul nostru este de a descoperi situri arheologice, subacvatice”
Prezent la conferința de prezentare a proiectului, arheologul din cadrul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Cătălin Dobrinescu a subliniat că „prin intermediul acestui proiect se va realiza o primă expoziție cu materiale arheologice și holograme care vor aduce publicului o parte din istoria subacvatică a zonei noastre”. „Muzeul de Istorie are înființat acest birou de arheologie sumersă din 2016, suntem singurul din țară, avem 6 arheologi specializați în arheologie terestră și subacvatică, trei dintre ei sunt atestați internațional UNESCO. În acești trei ani de existență am desfășurat activități de cercetare a Mării Negre în zona de nord a județului – Vadu, Constanța și zona de sud până la Tuzla. Am identificat ceva situri, dar pentru că nu am avut echipamente de cercetare de înaltă clasă, cum vom primi acum, ele sunt de mici dimensiuni – sunt în fața Cazinoului, câtev corăbii din perioada otomană, ceva urme ale unor epave grecești și romane aflate tot în fața cazinoului la o milă – două în larg”, ne-a spus arheologul.
Din punctul său de vedere este foarte important că se va primi, în urma implementării proiectului o barcă pentru scufundări și echipamente, sonar care va permite scanarea fundului Mării Negre pe o suprafață mai mare. „În ultimii doi ani, muzeul a reușit să scaneze peste 150 de km pătrați de pe fundul mării, asta cunoaștem. Avem zone albe foarte multe însă. Dar este un pas înainte către cercetarea fundamentală, un lucru minunat ceea ce se întâmplă pentru noi. Astfel se vor putea descoperi noi și noi dovezi ale activității de navigație în zona Constanței”, ne-a mai spus arheologul.
