Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Ce să faci să ai noroc. Obiceiuri, tradiții și superstiții în această zi

Sfântul proroc Ilie Tesviteanul, celebrat drept făcător de minuni şi aducător de ploi în perioadă de secetă, este sărbătorit de creștinii ortodocși astăzi. Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor. În tradiţia populară, Sfântul Ilie este prezentat ca mergând pe cer într-un car cu roţi de flăcări, tunând şi lovind diavolii cu biciul de foc. Se mai spune că este aducător de ploaie şi că poate provoca furtuni puternice.

Datorită minunilor pe care Sfântul Ilie le-a săvârșit în decursul viețîi sale, acesta a fost trecut în rândul sfinților de Biserica Ortodoxă. Sfântul Ilie și dracii săi a fost investit de popor cu atributele zeilor fulgerelor și a tunetelor.

La fel că și în cazul acelor zei, Sfântul Ilie mâna un car de foc în timpul furtunilor când trimite fulgerele către cei păcătoși și către diavoli. La trăsura sunt înhămați doi sau patru cai albi, înaripați. Pe cer, Sfântul Ilie aleargă printre nori, unde tună, fulgere și trăsnește.

Pentru a se asigura că niciun spirit rău nu îi scapă, Ilie trăsnește în toate locurile unde diavolii s-ar putea ascunde. Conform legendei, pentru a se asigura că Ilie nu distruge lumea, Dumnezeu îl lasă ciung de mâna dreapta, l-a asurzit sau i-a scos un ochi. În ciuda tuturor acestor lucruri, Ilie continuă să alunge dracii și să îi omoare cu lovituri de bici de foc pe care îl ține în mâna stânga.

Oamenii culegă ierburi de leac

Conform tradiției, în timpul furtunii, ferestrele și ușile caselor trebuie închise, pentru că niciun spirit rău să nu poată intră înăuntru iar așa să nu fie trăsnită. Oamenii cred că spiritele rele trag mai mult la carper, iar tocmai de aceea e bine să nu ai casă de lemn și nici să te adăpostești sub carpen. Mai mult, pe timpul furtunii oamenii trebuie să stea la luminișuri, deoarece este mai bine să te plouă. La adăposturi toate spiritele rele trag.

O datină strămoșească spune că în timpul furtunii este bine să îți faci cruce des, deoarece Dumnezeu i-a spus lui Ilie când i-a înmânat biciul că să lovească în toate, însă nu și în cruce!

O altă datină spune că în ajunul zilei de Sfântul Ilie fetele să meargă noaptea în locurile unde cânepă este semănată, să se dezbrace și să se tăvălească goale prin cânepă. Mai apoi, acestea trebuie să se îmbrace repede și să meargă acasă să doarmă. Iar dacă în timpul nopțîi fetele vor visa cânepă verde, la măritiș acestea vor lua flăcăi de bărbați. Iar dacă vor visa cânepă uscată, fetele se vor mărită cu oameni bătrâni.

Se mai obișnuia că la revarsatul zorilor oamenii să culeagă ierburi de leac pe care apoi le duceau acasă și le puneau la uscat la umbră. Și alte plante care se foloseau pentru farmece sau vrăji se culegeau în această zi. Se practică și un ritual după uscarea acestora. Plantele se stropeau cu sânge de cocor tăiat chiar deasupra lor. Astfel, plantele puteau fi folosite de vrăjitoare.

Nu se consumă mere

Tot de sărbătoarea Sfântului Ilie se obișnuiește că femeile să aducă la biserica busuioc și să îl pună la iconostas. Pe când slujba se sfârșește, acestea îl iau, îi dau foc și freacă gură copiilor când au bube.

În această zi nu se consumă mere noi deoarece mărul este pomul Sfântului Ilie. Dacă în ziua această va tună, toate alunele vor seca iar restul fructelor vor face viermi.

De ziua lui Ilie, jertfelnicul bisericii este încărcat cu nenumărate bucate, toate pentru sufletul morților.

În mediul rural, în unele sate femeile obișnuiesc să ducă la biserica lapte și vin, iar în timpul zilei se savârsesc praznice pentru cei trecuți în neființă. Merele se duc în primul rând la biserica deoarece oamenii cred că doar așa acestea vor deveni de aur pe lumea cealaltă. Dacă această datină strămoșească nu este păstrată, persoanele care mănâncă mere înainte de Sfântul Ilie va ajunge să culeagă mere pe lumea cealaltă pentru restul eternității, iar când va încerca să mănânce din ele, acestea vor pieri dinaintea ochilor.

Unele femei împart porumb fiert sau farfurii pline cu mâncare, împodobite cu flori de vara. De asemenea, cu flori de vara și legate cu ață roșie sunt și cănile pline cu apă.

Mierea albinelor, recoltată de Sfântul Ilie

De Sfântul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea albinelor. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbaţi îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină.

După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuica îndulcită cu miere. Masa festivă avea menirea de a asigura belşugul apicultorilor.

Sânt-Ilie marchează şi miezul verii pastorale, dată la care le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână.

Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

Pe cine felicităm de Sfântul Ilie

Peste 140.000 de români au onomastica luni de sărbătoarea Sfântului Ilie.

Conform situaţiei statistice existente la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, este vorba despre 106.266 bărbaţi şi 35.790 femei care poartă numele Sfântului Ilie sau derivate ale acestuia.

La prenume masculine cel mai întâlnit este Ilie – 95.391. Între derivate se întâlnesc: Eliade – 251, Elias – 3.809, Elie – 33, Elis – 794, Ilia – 347, Iliev – 3, Ilieş – 85, Iliuş – 15, Iliuţă – 3.451, Lică – 2.087.

Un număr de 22.228 de românce poartă numele Ilinca. Alături de acest prenume se mai întâlnesc: Eliana – 1.124, Elis – 540, Ilia – 135, Iliana – 3.618, Ilincuţa/Ilincuta – 88, Iliuţa – 389, Lia – 6.023 şi Lica – 1.645.

Sursa: www.digi24.ro