Tradiții în ziua în care îi cinstim pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

În fiecare an, creștinii din toată lumea îi sărbătoresc pe Sfinții Constantin și Elena pe data de 21 mai. Această zi este considerată una dintre cele mai importante sărbători de peste an.

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Împăratul Constantin a devenit, prin Edictul de la Milano, un adevărat protector al creștinilor, iar în timpul domniei sale s-au adoptat multe măsuri în favoarea Bisericii și a preoților.

Sfinţii Constantin şi Elena sunt sărbătoriţi atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele catolice. Aproximativ 1,8 milioane de români îşi serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, marea majoritate femei.

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 884.229 poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana şi 69.944 se numesc Lenuţa. Alte 53.613 de femei poartă numele de Constanţa, 26.811 au numele Constantina, 4.279 – Leana şi 1.467 – Nuţi.

Majoritatea bărbaţilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin, alţi 80.037 poartă numele Costel, iar 33.386, Costică. De asemenea, 20.002 de bărbaţi se numesc Costin, 10.487 – Costinel, 635 – Costi şi 315 – Costeluş.

Tradiții din popor

În popor, adesea semnificația sărbătorii a fost legată de obiceiurile și calendarul agrar ori pastoral al comunităților care i-au prăznuit. În cazul femeilor este absolut interzis că acestea să spele, să calce sau să facă curățenie în casă. Dintre obiceiurile și superstițiile conservate de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, sunt curioase câteva de amintit:

1. În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

2. În această zi, era interzisă munca, căci se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.

3. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.

4. Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.

5. De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.

6. Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stana.

În această zi nu se lucrează, nu se spală haine, nu se face curat.

De dimineață, creștinii trebuie să participe la slujbă, iar cei care au avut în familie persoane care au purtat numele Elena sau Constantin și Constantina trebuie să împartă colivă și colaci.

Tot în această zi, nu este bine să te cerți cu cineva.

Citește și:

Vești proaste pentru bugetari privind zilele libere de Rusalii