Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Sâmbăta Morţilor. Ce nu trebuie să faci astăzi

Anul acesta, Biserica Ortodoxă prăznuieşte sărbătoarea de Sâmbăta Morţilor de iarnă pe data de 26 februarie. Fiind o sărbătoare dedicată pomenirii celor adormiţi, trebuie să ne amintim de părinţi, bunici, străbunici şi de cei dinaintea lor, pe care nimeni nu îi mai poate pomenii.

Sâmbăta Moşilor de Iarnă este o zi cu totul şi cu totul specială, în care Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe cei adormiţi.

În sfintele lăcaşuri, preoţii se roagă împreună cu rudele celor adormiţi, care aduc bucate spre a fi sfinţite, aşa numite jertfe văzute, precum colivă, colaci, vin, dar şi lumânări sau tămâie.

Potrivit calendar ortodox, în Biserica Ortodoxă Română există trei sâmbete destinate pomenirii celor adormiţi sau, cum se mai spune în popor, „ale moşilor”.

De Moșii de iarnă sau Sâmbăta Morților este bine ca rudele celor adormiţi să dea de pomană colaci și colivă şi să se roage pentru sufletul lor. Pe lângă preparatele specifice celor morţi, familiile mai pot aduce şi pachete cu mâncare, lumânări, haine sau diverse obiecte pe care le pot împărţi ulterior oamenilor nevoiaşi.

Pachetele aduse la biserică în dimineaţa zilei de moşii de iarnă trebuie pregătite în casă, la care ar trebui să se pună şi câte o lumânare, dar şi un prosop. Pe lângă toate acestea, rudele pregătesc şi un pomenic cu numele celor adormiţi pe care îl dau preotului înainte de săvârşirea Sfintei Liturghii, împreună cu cărbuni, tămâie şi un colac.

Totodată, în ziua de moşii de iarnă, rudele mai merg în cimitir pentru a face curat sau aprinde lumânări la mormintele celor adormiţi.

În unele zone ale ţării, cum ar fi în regiunea Munteniei, lângă coliva pregătită în ziua sărbătorii de moşii de iarnă se mai pune şi un bănuţ. Coliva împreună cu bănuţul se împart celui mai sărman locuitor al satului, pentru a aduce noroc atât celui care a împărţit, cât şi celui ce a primit.

Tot pe 26 februarie, de Moşii de iarnă se dă de pomană şi piftie.

Sâmbăta Morţilor de iarnă sau Moşii de iarnă se mai numesc şi Moşii de piftie sau Sâmbăta piftiilor. Potrivit tradiţiei, piftiile respective trebuie consumate în ziua de Moşii de iarnă. Dacă nu se mănâncă, a doua zi trebuie să le arunci, altfel vor veni friguri în timpul verii.

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii 

În ziua de Moşii de iarnă, femeile nu dau cu mătura prin gospodărie, pentru a nu ridica praful în ochii celor adormiţi. Totodată, nu spală şi nu aruncă gunoiul din casă, ca să nu ajungă în mâncarea răposaţilor.

O altă tradiţie creştină în amintirea celor adormiți spune că rudele acestora merg la cimitir pentru a le așeza răposaţilor pe morminte flori și lumânări aprinse. Se mai spune că, în ziua de Moşii de iarnă, cei adormiţi îşi văd rudele lângă morminte ca printr-o pânză.

Tradiţia mai spune că, de Moșii de iarnă, este bine ca fiecare persoană să fie împăcată cu toată lumea şi să meargă la biserică cu inima curată.

Credincioşii care merg la biserică trebuie să se îmbrace în alb, iar femeile să aibă capul acoperit, mai spune o tradiţie legată de vestimentaţie.

De Moșii de iarnă, finii se duc la nași cu colaci, care intră în rândul colacilor ritualici pentru nuntă. Acest obicei anticipează darul colacilor mari, pe care finii îi vor duce nașilor de Crăciun.

Pe lângă toate aceste tradiţii şi obiceiuri, rugăciunea înălţată cu evlavie în această zi este cea mai importantă pentru sufletul adormiţilor. Aşadar, adunarea în rugăciune în Sâmbăta Morţilor este cea care are putere de mijlocire în faţa lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor celor adormiţi.

În această zi nu este bine să mergi la fântână și nici să treci printr-o răscruce de drumuri izolată. Potrivit tradiției, duhurile necurate poposesc în aceste locuri şi cei care nu ţin cont de acest lucru vor avea ghinion tot anul.

Nu în ultimul rând, tradiția mai spune că nu este bine să faci vizite în ziua Moşilor de iarnă, doar dacă împarţi pentru sufletul celor adormiţi nemului.