Tradiții și obiceiuri de Sfinții Apostoli Petru și Pavel: De ce femeile văduve nu trebuie să mănânce mere

Cultură
Astăzi, creștinii ortodocși îi prăznuiesc pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Sărbătoarea marchează miezul verii agrare și perioada secerișului, scrie Crestinortodox.ro.
În Panteonul românesc, SânPetru de Vară este despărțit de fratele său, SânPetru de Iarnă, patron al lupilor, de aproximativ o jumătate de ani. În tradiția populară Sânpetru apare fie ca un personaj pământean, fie ca o divinitate celestă.
Fiind credincios, foarte harnic și bun sfetnic, SânPetru este luat de Dumnezeu în cer, unde îi încredințează porțile și cheile Raiului. Se spune că, la marile sărbători calendaristice, SânPetru poate fi zărit de pământeni la miezul nopții, când cerul se deschide pentru o singură clipă, stând la masa împărătească, în dreapta lui Dumnezeu.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt sărbătoriți împreună deoarece au murit în aceeași zi, 29 iunie, anul 67, în timpul prigoanei creștine care a fost declanșată de împăratul Nero.
Sfântul Petru, fratele apostolului Andrei, a fost de oridine din Bethsaida, localitate din apropierea Lacului Tiberiadei. Sfântul Apostol Pavel, numit și „Apostolul neamurilor”, s-a născut într-o familie de evrei, descendentă din tribul lui Beniamin, în Tarsul Ciliciei, probabil în primii ani ai erei creștine, primind numele de Saul.
Tradiții, obiceiuri și superstiții de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel
Se spune că, atunci când Sfântul Petru plesnește din bici, din acesta sar scântei care odată căzute pe pământ, se transformă în licurici, scrie Ziarulunirea.ro.
O altă legendă populară presupune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credință, SânPetru cheamă balaurii și începe să pornească grindina asupra acestora, mărunțind-o, pentru a nu pune oamenii în pericol.
De asemenea, astăzi, oamenii obișnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor adormiți, sărbătoarea fiind cunoscută și sub numele de Moșii de SânPetru.
Până în această zi, nu se scutură merii. Se crede că, dacă această datină este respectată, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.
Totodată, se spune că astăzi, privighetorile și cucii nu mai cântă, iar despre cuci se spune că se transformă în șoimi astăzi, ei revenind la forma lor în ziua Bunei Vestiri.
Femeile văduve nu au voie să mănânce mere până în ziua Sfântului Ilie, pentru a fi sănătoase.
Surse: www.crestinortodox.ro, www.ziarulunirea.ro
Foto: www.crestinortodox.ro







