Tradiţii şi obiceiuri în ziua în care îi prăznuim pe Sfinţii Constantin şi Elena

Sfântul Împărat Constantin şi mama sa Elena sunt consideraţi protectori ai credinţei creştine, slăviţi de către toţi credincioşii întocmai cu Apostolii și sunt prăznuiți.

Primul fiu a lui Constantius Chlorus, Constantin cel Mare a fost proclamat “August” în anul 306, moment în care îi conferă mamei sale, Sfânta Elena, titlul de “Nobilissima Femina” (Doamnă prea nobilă), iar în anul 325, îi acordă distincţia de “Augusta”.

Sfântul Constantin cel Mare este primul împărat roman creştin, care în anul 313 dă celebrul Edict de la Milan, prin care religia creştină devine o religie permisă.

De asemenea, scuteşte Biserica de dări, drept de care nu se bucurau templele păgâne, şi îi înapoiază tot ceea ce îi fusese confiscat, acordându-i şi dreptul de a primi donaţii.

El a dăruit Bisericii şi dreptul de eliberare a sclavilor. A înlăturat din legile penale pedepsele contrare creştinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu).

Prin legea din 321, Constantin cel Mare a generalizat duminica zi de repaus în Imperiu. Împăratul Constantin a adoptat legi care interziceau adulterul şi avortul, abandonarea copiilor nou născuţi, răpirea copiilor şi vinderea copiilor din motive de sărăcie.

Constantin cel Mare a primit botezul de la episcopul Eusebiu de Nicomidia în luna mai, anul 337. A încetat din viaţă în acelaşi an, pe 21 mai.

Mama sa, Elena, a descoperit pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. Potrivit tradiţiei, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului.

Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea şi a înalţat-o în faţa mulţimii, iar ziua de 14 septembrie a devenit sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci în calendarul creştin. Datorită demersului ei de a căuta Crucea Mântuitorului, Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor.

Sfânta Împărăteasa Elena a încetat din viaţă în anul 327, puţin după întoarcerea de la Ierusalim.

Ce tradiţii şi obiceiuri sunt în această zi 

Tot sâmbătă, tradiţia populară spune că românii trebuie să respecte cu stricteţe o serie de obiceiuri.

Nicio persoană nu ar trebui să iasă să muncească câmpul sâmbătă, ca să evite pagubele aduse holdelor de păsările cerului.

Tot de ziua Sfinţilor Constantin şi Elena ar trebui să se încheie semănatul porumbului, ovăzului sau meiului, pentru că orice este semănat după această zi se va usca.

În ziua praznicului, un membru al familie trebuie să meargă la biserică ducând trei bujori îmbobociţi, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine. Totul, pentru a avea apoi bunăstare şi sănătate.

Femeile trebuie să tămâieze şi să stropească cu aghiasmă, pentru a alunga duhurile rele.

În alte zone ale ţării, ţăranii obişnuiesc să aprindă un foc mare, pentru a-i apăra de forţele necurate, iar prin foc obişnuiesc să treacă şi oile, care vor fi astfel ferite de rele cât timp vor sta la stână.

Un alt obicei vechi este menit să oprească duhurile rele care pot fura sporul laptelui. Această tradiţie, cunoscută şi drept „Sperietoarea vrăjitoarelor”, înseamnă că toţi membrii familiei trebuie să se adune în mijlocul gospodăriei, în jurul unui vas cu lapte. Ei bat apoi cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând tare să sperie vrăjitoarele care ar putea fura laptele.

Tot de Sfinţii Constantin şi Elena, păstorii decid cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului.