Tradiții și obiceiuri în ziua în care îl celebrăm pe Sfântul Gheorghe

Una dintre practicile cu răspândire generală în ziua sărbătorii de Sfântul Gheorghe este împodobirea casei și anexelor cu simboluri vegetale ce marchează renașterii naturii. Emblemele vegetale utilizate variază în funcție de regiune: în Muntenia se pun crengi de tufan sau de par, în Transilvania rug verde și leuștean, rug sau frunză de fag sau gorun în Banat, și au și rol în protejarea casei și gospodăriei de acțiunea strigoilor de mâna care sunt foarte activi în această perioada.

O metodă eficientă de contracararea a strigoilor, în ziua de Sfântul Gheorghe, o reprezintă plantele cu calități magice, dintre care cea mai redutabilă este usturoiul.

Punctele esențiale care fac legătură cu exteriorul și pe unde ar putea întră strigoii – pragul ușii, cercevelele ferestrelor, hornul sunt unse, în ziua de Sfântul Gheorghe, cu usturoi, făcându-se semnul crucii. De asemenea, se impune consumul usturoiului de către oameni, care se și ung cu el pe corp, pe frunte, în piept, în spate și pe la încheieturi, pentru a protejați de orice acțiuni nefaste.

Ce alte obiceiuri sunt în această zi:

• Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, în ziua de Sfântul Gheorghe, într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoși tot anul și pentru spălarea tuturor relelor.
• Busuiocul semănat înainte de răsăritul oarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea.
• La Sfântul Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoși tot anul și pentru a se proteja de farmece.
• Cine doarme în ziua Sfântului Gheorghe, acela ia somnul mieilor și tot anul e somnoros.
• La Sân-Georgiu ies preoții și poporul cu crucea în câmp și fac rugăciuni pentru ploaie și mâna în câmp.
• Gunoiul adunat în ziua de Sfântul Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, că să rodească bine.
• Dacă la Sân-Georgiu/Sfântul Gheorghe e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemanos).
• În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an.
• Dacă în ziua de Sfântul Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat.
• Dacă la San-Giorgiu e ploaie, se face grâu și fan.

A treia zi în care este serbat Sfântul Gheorghe este considerată a fi una deosebit de importantă, impunând restricții severe legate de muncă. Dacă în prima zi a sărbătorii Sfântului Gheorghe se poate lucra după prânz, în această zi nu se lucrează deloc, pentru că animalele sălbatice să nu atace vitele și gospodăriile.

• Se serbează Calul Sfântului Gheorghe deoarece cu ajutorul Sfântului Gheorghe l-a putut ucide pe balaur.
• Calul Sfântului Gheorghe se ține pentru că muncă să meargă bine.
• Se ține pentru că e rău de gadini (animale sălbatice).

Situl web al cIMeC, deschis în mai 1996, este principala poartă de acces la patrimoniul cultural românesc, incluzând: muzee, patrimoniul cultural mobil, arheologie, monumente istorice, carte rară, istorie, numismatică, etnografie, artele spectacolului, biblioteca digitală de manuscrise și carte veche, cărți electronice, legislație culturală sau hărți digitale.

Sursa: www.stirileprotv.ro