Tradiții și obiceiuri în ziua în care ortodocşii îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Ioan Botezătorul

Ortodocşii îl sărbătoresc joi pe Sfântul Ioan Botezătorul. În Bucovina sunt puşi brazi împodobiţi la porţile celor care poartă acest nume, iar în Transilvania, cei care au numele Ion sunt botezaţi în râu.

Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.

Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos. Soţia fratelui lui Irod a fost cea care a poruncit să i se taie capul lui Ioan Botezătorul, din ură, la un ospăţ de ziua lui Irod.

Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului.

De asemenea, tot conform tradiţiei populare, după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.

Conform tradiţiei populare, se spune că după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul şi temperaturile încep să crească. Sfântul Ion este considerat protectorul pruncilor. Cei care ţin sărbătoarea speră să aibă copii sănătoşi, fără malformaţii.

Se spune că această zi e una a bucuriei, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot anul.

Cei care serbează această zi speră ca gospodăriile lor să fie ferite de foc şi animalele – de fiarele sălbatice. Iordănitul şi iordăneala În această zi există în anumite zone obiceiul numit “Iordănitul femeilor”. Acesta este, de fapt, o petrecere a nevestelor, care se adună la o gazdă, unde aduce fiecare alimente şi băutură, apoi petrec până dimineaţa, spunând că se “iordănesc”.

În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”, care este un fel de colind.

Mai mulţi tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ioan, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan la biserică şi după terminarea slujbei stropesc fiecare om care le iese în cale, apoi îl urează. Oamenii “iordăniţi” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Nume sărbătorite de Sfântul Ion

Nume sărbătorite de Sfântul Ion Dintre românce, peste 300.000 poartă numele Ioana, şi 140.000 pe cel de Ionela. Peste 11.000 se numesc Nela şi peste 6.000 poartă numele Ionelia. În privinţa bărbaţilor, peste 400.000 poartă numele Ion, peste 500.000 pe cel de Ioan, iar peste 320.000 se numesc Ionuţ. Sunt aproximativ 145.000 de români care se numesc Ionel şi peste 26.000 ce se numesc Nelu sau Ionică.