Vineri îi cinstim pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Ce tradiții sunt în această zi

Pe 29 iunie, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel care sunt patronii spirituali ai penitenciarelor.

Cei doi sfinți se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, contribuind la răspândirea cuvântului evanghelic în multe părți ale lumii.

Sfântul Apostol Petru s-a născut în Galileea în anul 10 î.Hr. și a primit la Botez numele de Simon. El este fratele Sfântului Apostol Andrei, cel care a adus creștinismul în țara noastră. Îl urmează pe Mântuitorul Iisus Hristos, devine apostol și primește misiunea de a vesti tainele împărăției lui Dumnezeu și de a împărtăși harul divin.

La rândul său, Sf. Apostol Pavel s-a născut în cetatea Tars și a primit numele de Saul. A studiat Vechiul Testament și a devenit apărător al Legii Vechi și aprig prigonitor al creștinilor. Participă chiar la uciderea Arhidiaconului Ștefan, când păzește hainele ucigașilor. Pe când mergea la Damasc, pentru a-i prigoni pe creștini, aude glasul lui Hristos care îl întreabă: „Saule, Saule, de ce Mă prigonești?”. După revelație se convertește la creștinism. Episcopul Damascului, Anania, l-a botezat pe la anul 34-35 d. Hr. și a primit numele Pavel. Sfântul Ioan Gură de Aur a spus despre el că „este fereastra prin care lumea păgână a văzut pe Hristos”.

În ziua de 29 iunie a anului 67, ambii Apostoli au fost martirizați la Roma, Sfântul Apostol Petru prin răstignire cu capul în jos, iar Sfântul Apostol Pavel prin tăierea capului, din porunca împăratului Nero.

Dumnezeu îi încredinţează lui Sânpetru porţile şi cheile Raiului

Biserica Ortodoxă îi cinsteşte în mod special pe cei doi apostoli, rânduind o perioadă de post specială. Postul Sfinţilor Apostoli este unul dintre cele patru posturi de peste an, alături de cele ale Paştelui, Sfintei Maria şi Crăciunului.

Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durată fixă, postul Sînpetrului are o durată variabilă, în funcţie de data variabilă a Paştilor. Acest post începe luni, la o săptămână după Rusalii, care sunt sărbătorite la 50 de zile după Paşte. În vechime, acest post se numea Postul Cincizecimii.

În tradiţia populară, Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă.

În povestirile şi snoavele populare, Sânpetru este un om obişnuit: se îmbracă în straie ţărăneşti, se ocupă cu agricultura, creşterea animalelor şi, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic şi bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer, unde îi încredinţează porţile şi cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste cămările cereşti, împarte hrană animalelor sălbatice, în special lupilor, şi fierbe grindina pentru a o mărunţi.

Se crede că, la marile sărbători (Crăciun, Anul Nou, Boboteaza, Mucenici, Sângeorz, Sânziene), Sânpetru poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Sânpetru este cel mai cunoscut „sfânt” al calendarului popular.

În unele zone, sărbătoarea era anunţată de anumite repere cosmice şi terestre: apariţia licuricilor, amuţitul cucului, răsăritul constelaţiei Găinuşei şi altele.

Tradiţii şi obiceiuri

Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă. În tradiţia populară, până în acestă zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.
Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.
Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc .
Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.
Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane iar lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

În această zi se împart mere dulci sau acre, colaci și lumânări. Se spune că nicio femeie nu trebuie să mănânce mere până în această zi fără a-i supăra pe cei răposați. După această zi, doar femeile tinere pot mânca mere, iar cele în vârstă trebuie să mai aștepte până la Sfântul Ilie, prăznuit pe 20 iulie.

Hramul Catedralei arhiepiscopale „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Constanța

Cu acest prilej, în ziua hramului Catedralei arhiepiscopale „Sf. Ap. Petru și Pavel” din Constanța, Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului îl va avea oaspete pe IPS Alexei, Arhiepiscop de Balta și Ananiev.

Cei doi ierarhi, împreună cu preoți și diaconi, vor oficia slujba de Sfințire Mică a Apei (Aghiasma Mică), începând cu ora 6.00, urmată, de la ora 6.30, de Taina Sfântului Maslu, iar de la ora 8.00 vor săvârși Sfânta Liturghie în altarul de vară. Credincioșii vor putea cinsti și moaștele Sf. Mucenițe Sofia cu fiicele ei, Elpis, Agapis și Pistis, aduse din Mitropolia Tesalonicului, Grecia, cu binecuvântarea IPS Antim, Mitropolit al Tesalonicului, de o delegație condusă de către arhimandrit Antonios Pakalidis.

Icoane vechi ale sfinților la Muzeul de Artă Populară Constanța

Sfinții Apostoli Petru și Pavel, pe care Biserica Ortodoxă Română îi prăznuiește în fiecare an pe 29 iunie, se bucurau de mare cinste în rândul țăranului român, dovadă în acest sens fiind icoanele pictate pe sticlă în care apar reprezentați.

O astfel de icoană se află în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară din Constanța. Realizată în prima jumătate a secolului al XIX-lea, la Gherla, unul dintre cele mai vechi și vestite centre de iconari din țară, este deosebită prin frumusețea coloritului, precum și prin modul simplu, dar îngrijit în care este pictată.