Canada va acorda trei MILIARDE de dolari pentru dezvoltarea Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă

Economie
Astăzi, Jonathan Wilkinson, ministrul Energiei și Resurselor Naturale din Canada, alături de Sebastian Burduja, ministrul Energiei din România au anunțat decizia Canadei de a sprijini cu trei miliarde de dolari canadieni dezvoltarea proiectului Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă.
Anunțul reconfirmă parteneriatul strategic între Canada și România, în domeniul energiei nucleare pentru atingerea obiectivelor climatice și de securitate energetică ale României.
„În prezent, Nuclearelectrica are un rol major la nivel național prin operarea la cele mai înalte standarde de siguranță și performanță a Unităților 1 și 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă, care contribuie cu aproximativ 20% din necesarul energetic al României, prin furnizarea de energie curată, sigură, stabilă și accesibilă.
La nivelul anilor 2031 – 2032, România va adaugă aproximativ 1.400 MWe capacitate instalată prin operarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, în plus față de prelungirea duratei de viață a Unității 1 pentru 30 ani și menținerea capacității de 700 MWe prin Retehnologizarea Unității 1 la nivelul anului 2029.
Aceste proiecte strategice vor fi realizate în colaborare cu parteneri canadieni tradiționali și cu susținerea Băncii de Export a Canadei (EDC) și vor contribui la securitatea energetică a României și la atingerea țintelor de decarbonare”, transmite Nuclearelectrica.
În plus, proiectele vor asigura locuri de muncă stabile pentru aproximativ 20.000 angajați în industria nucleară din România pentru următorii 60-70 ani, contribuind de asemenea la dezvoltarea socio-economică.
Suplimentar, România va putea susține și alte țări din regiune să își atingă țintele de independența energetică și decarbonare. Cu o experiență de 27 ani în operare sigură și performanță, Nuclearelectrica, prin CNE Cernavodă, va consolida potențialul României de a deveni un hub energetic în regiune și va demonstra încă o dată capacitatea și poziția de lider a României în domeniul nuclear.
„Acest parteneriat durabil poate fi un exemplu și pentru alte țări”
„Nuclearelectrica, prin dezvoltarea programului nuclear românesc reprezintă un pilon strategic pentru securitatea energetică a României.
Suntem mândri și onorați să continuăm parteneriatul strategic pe care îl avem cu Canada de peste 55 ani prin operarea singurei centrale cu tehnologie CANDU din Europa, și una dintre cele mai performanțe din lume, în ceea ce privește factorul de capacitate ridicat.
Proiectele noastre nucleare civile sunt repere pentru industria energiei nucleare la nivel global și un pas semnificativ către un viitor energetic curat și durabil cu reactoare nucleare.
Acest parteneriat durabil poate fi un exemplu și pentru alte țări care intenționează să își dezvolte o strategie energetică folosind energia curată, reziliența și accesibilă – energia nucleară.” – Cosmin Ghiță, Director General Nuclearelectrica.
În august 2021, România a semnat un Memorandum de Înțelegere (MoU) cu Canada pentru a consolida și susține în continuare cooperarea în proiecte civile de energie nucleară, că urmare a unei relații de 55 de ani între Canada și România în industria nucleară.
Interesul pentru finanțarea Proiectului Unităților 3 și 4 în valoare de 3 miliarde dolari canadieni anunțat de Guvernul Canadian, completează interesul exprimat de Statele Unite, prin US Exim Bank, de a finanța serviciile tehnice furnizate de SUA pentru Unitățile 3 și 4 ale Nuclearelectrica: finanțarea până la 50 milioane USD din contractul de export al SUA pentru servicii tehnice de pre-proiect că parte a programului Engineering Multiplier Program (EMP) și până la 3 miliarde USD din contractul de export al SUA pentru servicii de inginerie și de management de proiect pentru contractul de finalizare a Unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.
Foto: www.nuclearelectrica.ro
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:







