Campanie de strângere de semnături pentru SALVAREA Pădurii Comorova demarată de USR Mangalia

USR Mangalia demarează o campanie de strângere de semnături în vederea punerii în dezbaterea Consiliului Local a proiectului de hotărâre privind trecerea Pădurii Comorova din domeniul privat în domeniul public al U.A.T. Municipiul Mangalia și declararea acesteia ca fiind de uz și interes public local. „Pădurea Comorova este ultima suprafață forestieră rămasă pe litoralul românesc. Cu toate acestea, suprafețe importante din pădure dispar sub drujba intereselor imobiliare”, transmit reprezentanții USR Mangalia prin intermediul unui comunicat de presă.

“Am solicitat Primăriei Mangalia eliberarea formularului çi documentelor necesare începerii acțiunii de strângere de semnături. Pentru a putea promova în Consiliul Local proiectul de salvare a ce a mai rămas din Pădurea Comorova avem nevoie de un număr de semnături echivalent cu 5% din registrul electoral al Mangaliei”, a declarat Semiran Abdurefi, președintele USR Mangalia.

Comorova este singura pădure de pe litoralul românesc al Mării Negre şi cea mai importantă suprafață forestieră din punct de vedere ştiinţific, cu rol deosebit de protecţie climatică, igienico- sanitară, recreativă şi de cercetare-experimentare silvică în condiţii extreme de stepă dobrogeană.

Pădurea Comorova a fost creată prin eforturile de 20 de ani (1890-1910) ale silvicultorilor, sub patronajul regelui Carol I din fonduri bugetare ale Statului. În perioada 1890-1971, pădurea cu o suprafață de 855 ha a fost administrată succesiv de Academia Română (1890-1930), Casa Autonomă a Pădurilor Statului (1930-1933), Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice- ICAS (1933-1948), Regionala de Exploatări Forestiere Bucureşti (1948-1963), din nou ICAS (1963- 1971).

În perioada 1967-1968, din totalul suprafeței de pădure aproximativ o treime a fost scoasă din Fondul Forestier pentru construcția stațiunilor Neptun, Olimp și Jupiter.

În 2000, ce mai rămăsese din suprafața de pădure a fost trecută din proprietate publică în proprietate privată a Municipiului Mangalia, ca ulterior, în 2003, să se stabilească „folosirea definitivă sau temporară a terenurilor forestiere în suprafață de 431,70 ha în alte scopuri decât silvice (…) pentru extinderea intravilanului municipiului Mangalia”. Ambele decizii au fost luate prin hotărâri ale Consiliului Local Mangalia, ceea ce a echivalat în realitate cu începutul dezastrului pentru pădurea Comorova, bucăți semnificative din pădure fiind vândute la prețuri de nimic și defrișate de noii proprietari pentru proiecte imobiliare.

În urmă cu doi ani, Primăria Mangalia a emis două certificate de urbanism pentru terenul în suprafaţă totală de 25.038 mp (2,5 ha), în numele proprietarilor terenurilor cu nr. cadastral 111718 şi nr. cadastral 109506, pentru viitoare investiții imobiliare, terenuri care au făcut parte din suprafața rămasă de 519 ha a Pădurii Comorova.

Ca rezultat al acestor demersuri, deși încă nu a fost aprobat proiectul, o suprafața importantă de pădure a fost deja defrișată.

În prezent, din datele de care dispunem, mai există 395,25 ha de pădure în proprietatea privată a municipiului Mangalia, suprafață care se află în pericol de dispariție tocmai din cauza acestui statut juridic, așa cum de altfel s-a demonstrat prin acțiunile abuzive de împroprietărire a mai mulți dezvoltatori imobiliari.

“Facem apel la toți locuitorii Mangaliei să se alăture demersului nostru çi să ne susțină în aducerea lui în fața Consiliului Local Mangalia spre aprobare. Pădurea Comorova este a noastră, a tuturor, este un bun ce ni s-a dat nouă în grijă acum mai bine de un secol, pe care avem datoria să-l păstrăm çi îngrijim pentru ca çi copiii noçtri să se poată bucura de el. USR Mangalia nu-çi doreçte înlocuirea Pădurii Comorova cu o pădure de betoane pentru beneficiul personal al unor dezvoltatori imobiliari. Avem nevoie de ajutorul cetățenilor pentru a cere oficial conducerii Municipiului Mangalia să declare Pădurea Comorova ca fiind de uz çi interes public local çi să împiedice înstrăinarea ei”, a spus Semiran Abdurefi.