PNL și PSD nu s-au înțeles cum să împartă funcțiile de prefect

Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a declarat că în şedinţa de marţi a coaliţiei nu s-a ajuns la o concluzie pentru numirea prefecţilor. Bogdan a mai susţinut că au fost „foarte mult discuţii pe bani”.

„(…) e absolut normal să ai mult de discutat, mai ales că sunt două viziuni, sunt două ideologii care trebuie compatibilizate. Un proiect pentru România extrem de important, un PNRR care are nu jaloanele din 2004-2005, nu steguleţe, dar are nişte condiţionalităţi extrem de clare.

Sperăm să putem aduce primii bani pe casele de marcat, undeva la 40 de milioane (…), de asemenea pe A3, Autostrada Transilvania, acolo avem facturi de vreo 600 de milioane, să reuşim să tragem 130 de milioane din cei 1,8 miliarde care au ajuns deja. Acestea sunt priorităţile, deci practic programul, plus măsurile legate de salarii, de pensii în special, cei 10% acordaţi pentru pensii, respectiv 25% pentru pensia minimă de 800 de lei, ajutorul pentru persoanele cu dizabilităţi”, a declarat Rareş Bogdan, marţi seară, după şedinţa coaliţiei.

El a adăugat că „sunt două variante de lucru pe prefecţi”, iar pe acest subiect nu s-a ajuns la o concluzie.

„Am discutat o primă schemă, sunt două variante de lucru pe prefecţi, respectiv aici încă nu am ajuns la o concluzie, dacă vom merge pe ideea că, acolo unde există preşedinţi de consilii judeţene, celălalt partid să dea prefectul. Sau, noi avem 17 preşedinţi de consilii judeţene, majoritatea grupaţi în Transilvania, Bucovina, Banat şi două judeţe pe Dunăre, plus Constanţa. Cei din PSD au 21 de prefecţi, restul fiind UDMR, aceştia sunt în Moldova şi sud, Valahia, Dobrogea, sudul Moldovei, Oltenia şi am discutat dacă vom merge pe cele două variante cu simulări, nu s-a ajuns la o concluzie”, a afirmat Rareş Bogdan.

Potrivit acestuia, au fost „discuţii pe bani”. „Dar foarte mult discuţii pe bani, pentru a vedea de unde vom obţine… gândiţi-vă că pe măsurile iniţiale erau 26 de miliarde necesar pentru anul viitor, pe cele acceptate sunt 13,4 miliarde, urmează ca Adrian Câciu să găsească formula pentru a acoperi aceşti bani. Iniţial, pe prima formulă cu creştere de 7 la sută era undeva la 8 miliarde, deci trebuie găsită această diferenţă, dar se va găsi din încasări.

Am discutat de radarul mărfurilor, de modalitatea în care la vamă vom reuşi să se fiscalizeze absolut tot la intrarea în ţară, am discutat despre partea de investiţii, prioritizarea pe investiţiile din infrastructură, am discutat despre cum reuşim faţă de cele 400 de milioane prinse în PNRR şi 250 de milioane pe POIM 1, POIM-ul vechi şi încă 250 pe POIM-ul nou, să creştem numărul reţelelor, finanţarea pe reţelele de gaz (…) Sigur, nu vom creşte niciun impozit, nu vom creşte nicio taxă, dar vom sta de vorbă inclusiv pe subiectul legat de IMM-uri (…)”, a mai declarat Rareş Bogdan.

Întrebat dacă s-a discutat despre taxa de solidaritate, el a afirmat că acest subiect a fost discutat în urmă cu o zi.

„Ieri am discutat despre acest lucru, astăzi nu s-a mai discutat absolut nimic, urmează să discutăm… Noi avem un Biroul Permanent Naţional convocat, pentru a sta de vorbă cu colegii noştri pe modalitatea pe care să mergem în desemnarea prefecţilor. De asemenea, avem două organizaţii care din cauza plecărilor au rămas fără conducere şi avem conduceri interimare care trebuiesc trecute prin BPN şi vom discuta legat de abordările pe chestiunile importante pentru noi, legate de investiţii, ajutorul pentru HoReCa, miliardul care trebuie să ajungă până la sfârşitul anului către societăţile din HoReCa (…)”, a adăugat el.

Întrebat dacă în discuţiile despre taxa de solidaritate se vor lua în calcul nemulţumirile companiilor, Rareş Bogdan a afirmat: „Noi nu luăm decizii fără să discutăm cu actorii sociali, cu actorii economici, e absolut normal să stăm de vorbă cu Camerele de comerţ, în primul rând cu Camera de Comerţ a României, dar şi cu AmCham şi celelalte camere, să stăm de vorbă cu asociaţiile, cu federaţiile din domeniu pentru că eu cred şi cu toţii credem că şansa României este să avem un capital românesc extrem de puternic, care să fie sprijinit, ajutat”.

El a menţionat că s-a vorbit despre fiscalizare.

„Sigur că o spun cu durere, dar odată trebuie să terminăm după 31 de ani, vine Crăciunul, cu toţii ştim ce se întâmplă la graniţele Bucureştiului, adică pe centura Bucureştiului la depozitele de legume-fructe, cu toţii ştim ce se întâmplă la intrările în ţară, hai să rezolvăm odată definitiv problemele astea. Să fiscalizăm”, a susţinut Bogdan.

El a arătat că este nevoie de creşterea încasărilor, de controale, de o legislaţie extrem de puternică.