Secretarul general al Societăţii Române de Pneumologie: „Vaccinarea antigripală reduce cu 40% riscul de infectare cu coronavirus”

Un al treilea val al pandemiei provocate de SARS-CoV-2, aşteptat de pneumologi în perioada februarie – martie 2021, ar putea găsi spitalele cu toate locurile ocupate şi de aceea este recomandată vaccinarea antigripală şi antipneumococică, a declarat, miercuri, secretarul general al Societăţii Române de Pneumologie (SRP), dr. Cristian Oancea, în cadrul unui eveniment online dedicat „Lunii sănătăţii plămânilor”.

„În ultimul timp, unii experţi au atras atenţia la nivel internaţional şi naţional că va urma şi valul al treilea al pandemiei, în februarie – martie, şi este posibil ca acest val să ne prindă cu spitalele pline. Vaccinările trebuie obligatoriu făcute antigripal şi antipneumpcocic. Personal, m-am vaccinat cu ambele, anul acesta. Dar trebuie să ţinem minte că nu acesta este vaccinul care să ne protejeze de COVID-19. Vaccinările antigripale şi antipneumococice nu protejează de COVID-19, dar conform unor studii, vaccinarea antigripală reduce cu 40% riscul de infectare cu coronavirus, ceea ce este foarte important. Ele reduc morbiditatea şi mortalitatea la grupurile de risc, inclusiv la personalul medico-sanitar. Accentuez acest aspect pentru că sunt convins că odată cu apariţia vaccinului va exista iarăşi un curent de conspiraţionişti, care vor spune că sunt metale grele, că omorâm oamenii etc. Ne trebuie inclusiv o lege a vaccinării”, a afirmat managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, Cristian Oancea.

Pneumologul a reiterat că măsurile de prevenire şi control al contaminărilor cu SARS-CoV-2, ca măsuri de civilizaţie, rămân aceleaşi pe care medicii le repetă de nouă luni, respectiv purtatul măştii, distanţarea sanitară, spălarea mâinilor şi neatingerea nasului, a feţei şi a ochilor cu mâinile nespălate, acestea fiind principalele porţi de intrare a virusului în organism.

Cristian Oancea a recomandat purtarea măştilor medicale şi nu a celor din alte textile, întrucât dacă este un virus sau un contact cu un pacient infectat, microparticulele de virus pot să adere pe masca de bumbac sau de pânză şi rămân acolo, putând fi inhalate de purtătorul ei. Aceasta, pentru că nu toţi îşi dezinfectează zilnic masca de pânză, şi nu toţi o sterilizează. „S-a observat că prin purtarea măştii în perioada de vară, la astmaticii alergici la polen s-a redus riscul de exacerbare. Măştile FFP3 sunt cele mai sigure, având un grad de filtrare a virusului de 99,5%, reţinând inclusiv azbestul care cauzează cancerul pulmonar”, a punctat medicul.

În cadrul prezentării intitulate „Forme grave de pneumonie în infecţia SARS-CoV-2. Susţinerea pacientului român şi a personalului medical”, Cristian Oancea a arătat că această pandemie este, între altele, un teren al incertitudinilor şi al controverselor, pentru că pe plan mondial, ceea ce astăzi este tratament, mâine nu mai e valabil; un teren al schimbărilor, ţinând cont că inclusiv viaţa tuturor s-a schimbat radical şi trebuie să învăţăm să trăim cu acest virus, un teren al fricii sociale, profesionale, „al fricii noastre de noi înşine, al fricii care încercăm să nu ne doboare”. „Cercetătorii au făcut şase clustere care pot prezice o evoluţie severă, dar fiecare pacient are o patologie particulară. Ne bazăm foarte mult în practica noastră pneumologică pe imagistică în COVID şi nu trebuie să facem din computer tomograf o metodă de sceening. În ţara noastră, diagnosticul încă se bazează pe RT-PCR şi s-a introdus în spitalele care au unităţi de primiri urgenţe testele rapide cu un grad de sensibilitate ridicat, de 90 – 93%”, a menţionat pneumologul.

Cristian Oancea şi-a concluzionat intervenţia cu faptul că COVID-19 este o boală nouă, cu o evoluţie clinică impredictibilă, în special pentru populaţii vulnerabile, factorii de risc ştiuţi fiind diabetul, obezitatea, HTA, neoplaziile. „Am făcut un studiu care arată că cea mai mare rată de mortalitate este în ATI. La pacienţii intubaţi am făcut un studiu care indică sub 10% rata de supravieţuire. La noi în spital este de 6%. Per total, la ATI, incluzându-i şi pe cei care nu sunt intubaţi, rata de supravieţuire este de 33-34%.

Încă, şi la această dată, nu avem o strategie eficientă de tratament, aşteptăm vaccinul care sperăm să vină în ianuarie şi trebuie să personalizăm schema de terapie de la caz la caz”, a încheiat Cristian Oancea.

Citește și:

Când va intra municipiul Constanța în carantină

COVID-19: Rata de incidență, aproape de 9 în municipiul Constanța