Ce urme psihoemoționale a lăsat pandemia asupra comportamentului adolescenților și cât de mult contează ajutorul părinților

Acest context nefericit, în care trăim toți în ultimii 2 ani, a influențat și modificat toate aspectele vieții noastre. Din punct de vedere emoțional, am trăit și trăim un carusel de stări și emoții negative copleșitoare. Psihoterapeutul constănțean Doina Brașoveanu va vorbi, în cele ce urmează, despre adolescenți, o categorie vulnerabilă din punct de vedere psihologic, având în vedere transformările și dificultățile care însoțesc, în mod obișnuit, această etapă de vârstă.

Pe drumul lor firesc către maturitate, adolescenții parcurg obstacole, provocări, eșecuri și îndoieli, construindu-și caracterul și cristalizandu-și astfel personalitatea. Cele mai importante aspecte din viață unui adolescent sunt imaginea de sine, familia, grupul de prieteni, școală și ambițiile lor profesionale, iubirea și libertatea.

Adolescenții se manifestă deseori că fiind indiferenți, lipsiți de chef, egoiști și iresponsabili dar, în profunzimea lor, acolo unde un adult și un copil coexistă, sunt temători, vulnerabili, dornici de afecțiune și grijă, măcinați de dileme existențiale și deseori neînțeleși. În plus sunt schimbători și dornici de autocunoaștere. Această pandemie a venit să lovească această categorie de vârstă exact în punctele sale vulnerabile. Libertatea le-a fost îngrădită de restricțîi sanitare, nu au mai putut socializa așa cum ar fi avut nevoie, pentru dezvoltarea lor armonioasă iar imaginea de sine a multora dintre ei a avut și ea de suferit. Grupul de prieteni, un element esențial pentru un adolescent a suferit,de asemenea, restricții și au apărut dificultăți de integrare în grupul social.

 Școală on line a venit să creeze nu doar probleme în actul de învățare ci și în actul de comunicare. Copiii au comunicat mai puțîn, doar on line o perioada, și slab din punct de vedere al calitățîi dialogului. Și echilibrul familial a fost afectat în multe cazuri de efectele pandemiei. Poate unele neajunsuri financiare, teamă de îmbolnăvire sau chiar pierderea unor persoane dragi, au  adăugat și mai multă teamă și incertitudine pentru adolescenți. Au apărut astfel tulburări cum ar fi anxietatea și depresia.

Cum ne putem da seama că adolescentul nostru suferă de anxietate

Transformările prin care copiii trec în perioada adolescenței pot să mascheze o astfel de suferință și astfel părințîi să nu sesizeze că ceva este în neregulă sau să considere că schimbările firești sunt semnale de alarmă.

Un adolescent se poate comportă diferit de la o zi la altă, poate avea stări de iritare, având în vedere contextual hormonal specific vârstei și poate avea nevoie de un spațiu în care să se poată desfășura, departe de ochii părinților. Acestea sunt aspect firești și este bine să le înțelegem și să le respectăm. Atunci când copilul se izolează constant, refuză complet comunicarea cu părințîi și chiar cu prietenii lor, sunt triști și poate plâng mult, nu par să mai fie motivați de nimic și au dificultăți de somn sau tulburări alimentare, este bine să luăm în calcul o suferință psihică.

Cele mai frecvente manifestări ale depresiei și anxietății sunt:

• Iritabilitate sau manifestări de furie exacerbate în frecvența și intensitate
• Probleme de comportament evidente
• Sentimente continue de tristețe și neputință
• Retragerea din mediul social
• Sensibilitate crescută la respingere
• Reducerea sau creșterea apetitului
• Insomnii sau somn excesiv
• Izbucniri în plâns sau accese de furie verbală
• Dificultăți de concentrare

• Plângeri somatice (dureri de stomac, dureri de cap, probleme legate de controlul sfincterian sau respiratorii), fără o cauza medicală
• Sentimente de vină sau lipsa de valoare
• Incapacitatea de a gândi clar sau de a se concentra
• Gânduri sau vorbe despre moarte sau suicid.

Cum pot părinții interveni pentru a ajută un adolescent care se confruntă cu depresie și/sau anxietate

Cel mai important aspect, după părerea mea, este să identificăm cauza suferinței pentru a putea face schimbările necesare în viață copilului. Dacă ne adresăm efectelor, nu vom obține rezultate decât poate, temporare. Apoi este importantă comunicarea cu adolescentul să fie menținută cât mai bună și mai autentică. Critică nu educa ci afectează și mai mult imaginea de sine a copilului. Urmărim preocupările lui și încercăm să îi oferim alternative de a își dedică timpul pasiunilor lui. Un adolescent care nu are preocupări, pasiuni și responsabilități va fi mult mai vulnerabil din punct de vedere emoțional. Responsabilitățile sunt extrem de importante. Adolescentul este bine să se implice în viață de familie, să își asume sarcini, să își organizeze pe cât posibil, singur timpul, chiar dacă greșește uneori. Va învață din fiecare aspect greșit și va mai face astfel, un pas către maturizare emoțională.

În același timp este bine să respectăm intimitatea și spațiul sau personal, să îi dăm voie să aibă secrete și nu în ultimul rând să îi arătăm că avem încredere în el/ea.

O mare atenție trebuie acordată manifestărilor somatice. Deseori anxietatea la adolescent se manifestă printr o îngrijorarea excesivă în ceea ce privește santatatea lor sau a celor dragi. În contextual acesta de pandemie este cu atât mai accentuată această manifestare. Copiii pot acuză diverse dureri, amețeli, probleme de respirație sau oboseală. După excluderea cauzelor medicale este bine că părințîi să ia în calcul anxietatea că sursă a acestor neplăceri.

Adolescenții sunt plini de viață, optimiști, puternici și prietenoși dar pot fi extrem de dificili și o adevărată provocare pentru părinți.

Dacă sunteți îngrijorați de comportamentul adolescentului vostru este bine să apelați la ajutorul unui psihoterapeut pentru a evalua situația.

Este foarte important că și adolescentul să fie de acord, o ședința de psihoterapie nu se poate desfășura doar la dorința părintelui deoarece, fără interesul și participarea activă a copilului, va fi inutilă.

Să nu uităm că adolescenții au în interiorul lor un copil vulnerabil și temător și un adult care încearcă să devină.

Textul aparține psihoterapeutului integrativ din Constanța, Doina Brașoveanu