Doliu în fotbal! A murit Ilie Balaci

Medicii au încercat să-l resusciteze timp de o jumătate de oră, însă nu au mai reuşit să salveze viaţa marelui fotbalist.
Tristul anunţ a fost făcut la Digi Sport de către fostul coechipier al sportivului, Sorin Cârţu. „Eu sunt la Bucureşti, am avut botezul nepotului. Dimineaţă, mi-a dat şi mie un telefon un prieten comun. Acum câteva minute am vorbit la Craiova cu prietenii noştri, care erau la el şi îi ţineau lumânarea. Doamne… Aşa ceva… parcă suntem blestemaţi”, a spus Cârţu, care a izbucnit în plâns.

Ilie Balaci a fost cel mai important produs al şcolii de fotbal craiovene. Născut la Bistreţ, judeţul Dolj, a debutat la Universitatea în august 1973 şi a fost motorul echipei spre primul titlu de campioană, în 1974. Este cel mai tânăr debutant la echipa naţională, în perioada de glorie a acesteia, la 17 ani, 6 luni şi 10 zile.

Debutul lui Balaci sub tricolor s-a produs pe 23 martie 1974, pe Parc des Princes, la un meci cu Franţa. A câştigat 3 titluri naţionale şi 4 cupe ale României, identificându-se practic cu perioada de glorie a Universităţii. A fost desemnat cel mai bun fotbalist român al anului în două rânduri, în 1981 şi 1982. În divizia A are 349 de prezenţe şi 84 de goluri, în cupele europene a marcat de 7 ori în cele 38 de apariţii, în vreme ce la naţională are 65 de selecţii şi 8 goluri.   Ca antrenor, Balaci a pregătit mai multe echipe din Zona Golfului şi din nordul Africii, cu care a obţinut numeroase performanţe. El a câştigat Cupa Campionilor Africii, în 1992, cu Club Africain Tunis (Tunisia), Cupa Cupelor Ţărilor Arabe, în 1993 şi 1994, cu Olimpique Casablanca (Maroc), Cupa Campionnilor Golfului, în 1997, cu Al Nassr Riad, şi în 1998 cu Al Hilal (ambele din Arabia Saudită), Cupa Cupelor Ţărilor Arabe în 2000 cu Al Ain, Supercupa Asiei, în 2000 cu Al Ain.

Viaţa lui Ilie Balaci, „Minunea blondă“, a fost un conglomerat de poveşti. A jucat fotbal pe mulţi bani în plin comunism, l-a driblat pe Briegel, a semnat cu AC Milan, era să fie dat afară din casă pentru că a îndrăznit să bată Rapidul, a văzut căderea lui Ceauşescu din Oltcitul nevestei, a făcut carieră de antrenor în lumea arabă. Spunea, însă, mereu că inima îi creşte când îl salută lumea pe stradă.