Cărăușul „sultanului” heroinei rămâne în Penitenciarul Poarta Albă: Judecătorii constănțeni i-au respins cererile de liberare
Știrile zilei
Un traficant condamnat la 11 ani de pușcărie, în 2016, într-un dosar „greu”, în care au fost dovedite ramificații internaționale ale traficului de droguri de mare risc (în special heroină), se află în Penitenciarul Poarta Albă, de unde a solicitat, de două ori până acum liberarea condiționată.
S.A., de origine turcă, a fost una dintre rotițele unei rețele internaționale de traficanți, conduse – din pușcărie – de turcul Turhan Ekrem, zis „Murat“. S.A. a fost un element aproape insignifiant: omul era cărăuș, transporta drogurile de mare risc – heroina, din Turcia spre Constanța.
Pe 7 decembrie 2016, a avut loc un nou transport de heroină. A fost momentul în care procurorii au intervenit şi l-au reţinut pe S.A. şi pe ceilalţi implicaţi în afacere. „Murat“ a fost prins cu 13 kilograme de heroină care valorau pe piaţa neagră a drogurilor 500.000 de dolari. Traficul a fost întrerupt, pe moment.
Potrivit Adevărul, în 2002 „Murat“ a fost condamnat la 17 ani de închisoare pentru trafic internaţional de droguri. Asta nu l-a împiedicat, însă, să-şi continue activitatea şi după gratii.
Reţeaua de transport a heroinei Turcia-Bulgaria-România a funcţionat şi după încarcerare, iar drogurile aduse de „Murat” au ajuns la consumatorii din Bucureşti. Chiar dacă era dupădroguri gratii, el a ţinut în continuare legătura cu tovarăşii săi din Ankara sau Istanbul, care-l aprovizionau cu heroină. El era cel care stabilea rutele, cărăuşii-de regulă bulgari sau turci, legăturile cu cumpărătorii români de droguri şi comisionul pe care şi-l păstra.
Ulterior, mai multe dosare în care era implicat au fost soluționate, iar turcul a totalizat o sentință de 30 de ani de pușcărie.
Potrivit procurorilor DIICOT, cumpărătorii aveau un limbaj codificat „10 minute”=100 grame heroină, „15 minute” = 150 grame heroină şi „20 minute” = 200 grame heroină. „Ia zi fratemiule, că… în 20 de… maxim o juma de oră, să zic”/ „Da, mă. Da mă, da!”, erau discuţiile dintre traficanţi şi consumator. „Tot…, tot vremurile noastre, da?”/ „Da mă, da!”.
Cărăușul lui „Murat” este în Penitenciarul Poarta Albă și vrea să fie liber
S.A., aflat la Penitenciarul Poarta Albă, a încercat, de două ori, să fie pus în libertate. Bărbatul a efectuat două treimi din sentință, iar judecătorii de la Medgidia chiar i-au aprobat această cerere.
Însă, imediat, Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia a făcut recurs, iar magistrații Curții de Apel Constanța le-au dat dreptate procurorilor. Iată cum și-au motivat, procurorii, apelul: perioada executată din pedeapsa aplicată petentului condamnat nu şi-a atins scopul preventiv şi educativ (…) Acordarea beneficiului liberării condiţionate nu este oportună, motiv pentru care solicităm admiterea contestaţiei cu consecinţa respingerii cererii de liberare condiţionată.
Avocatul lui S.A. a precizat că, dimpotrivă, bărbatul a avut un comportament corespunzător pe perioada detenţiei, a respectat cu stricteţe normele carcerale, nu a fost sancționat, a desfăşurat activităţi de gospodărie în folosul Penitenciarului Poarta Albă şi al Penitenciarului Rahova. El ar fi muncit, a respectat normele carcerale, a învăţat limba română şi a depus eforturi pentru a se reintegra.
Spre deosebire de colegii lor de la Medgidia, magistrații Curții de Apel au decis că S.A. “se află în executarea unei pedepse de 11 ani şi 10 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la grup infracţional organizat, trafic internaţional de droguri de mare risc (heroină) în formă continuată şi trafic de droguri de mare risc în formă continuată.
Executarea pedepsei a început la data de 08.12.2016 şi urmează să se împlinească la data de 05.03.2028 (…) Tribunalul constată că nu se impune liberarea condiţionată, executarea pedepsei în continuare fiind necesară, în vederea realizării scopului pedepsei aşa cum este reglementat de Codul penal şi pentru reeducarea condamnatului”.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
