Cătălin Țibuleac, președintele AMDTDD: „2020 ne-a arătat foarte multe probleme în Delta Dunării și ne obligă să ne redefinim modul în care facem turism”

Economie
O parte dintre operatorii economici din Delta Dunării s-au renunit, în week-end, la workshop-ul organizat de Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD) pentru a pune în dezbatere și a trage un semnal autorităților problemele stringente cu care se confruntă în această perioadă pandemică. Delta Dunării oferă în această perioadă pandemică pe care o traversăm cele mai bune condiții, în funcție de preț și calitate, iar operatorii din industria ospitalității s-au văzut nevoiți să se adapteze noilor condiții și să se reinventeze pentru ca să-și pstreze turiștii în continuare.
AMDTDD a organizat la sfârşitul săptămânii trecute, în resortul Lebăda Luxury Resort&Spa din satul Crişan, Delta Dunării, un seminar pe tema activităţii turistice în an pandemic, iar pe parcursul evenimentului operatorii economici au evidențiat și problemele cu care se confruntă.
Cătălin Țibuleac, președintele Asociației Delta Dunării, a vorbit în cadrul workshop-ului că în ciuda faptului că lunile iulie, august și septembrie au fost pline din punct de vedere turistic, pandemia a lovit industria din punct de vedere economic din plin: „Pierderile pe Tulcea sunt de 50% pe primele 8 luni ale acestui an. Din fericire Delta este o destinație sezonieră cu un sezon mai lung. La jumătate lunii noiembrie avem ultima Cupă la stiucă de exemplu. Operatorii au ales să nu crească preturile comparativ cu 2019, să ofere aceeași calitate a serviciilor, să adapteze serviciile de cazare cu actualul contex”.

Anul acesta a devenit mai clar faptul că definirea turismului deltaic ar însemna și stabilirea unei perioade de 8 luni de sezon.
A fost un an tipic pentru toată industria HORECA, iar previziunile pentru anul 2021 nu sunt deloc încurajatoare. „2020 ne-a arătat foarte multe probleme și ne obligă să redefinim modul în care facem turism. Ne-a adus în situația în care nu mai avem 1,5 înnoptări în Delta ci 3. Nu vreau să cred că 2021 va fi un an de junglă. În aceste condiții doar împreună vom reuși să dezvoltăm turismul în județul Tulcea”, a precizat Cătălin Țibuleac.
Au fost trei luni foarte bune pentru turismul din Delta Dunării. Mulți turiști au ales să viziteze Delta, într-un număr mult mai decât anii trecuți iar acest fapt s-a datorat faptului că aceștia nu și-au mai putut petrece vacanțele în alte destinații din afara țării. Dar și datorită faptului că aici se puteau afla în siguranță, mult mai mult ca în orice altă destinație turistică, având în vedere contextul pandemic pe care îl traversăm.
Afluxul mare de turiști nu a fost însă de bun augur naturii. Mizeria lăsată în urmă de turiști, dar și lipsa de educație a multora în ceea ce privește protejarea mediului au reprezentat dezavantaje în acest context. Operatorii reclamă faptul că au o mare problemă cu colectarea gunoaielor și cu faptul că se văd în măsura în care voit trebuie să încalce legea pentru a se conforma contractelor încheiate cu operatorul regional de colectare a deşeurilor. Ei susțin că sunt deschişi să plătească mai mult către operator pentru ca să li se preia toate reziduurile din rezervaţie.
Directoarea unei pensiuni din satul Crişan, Ileana Vasilief, a fost sinceră și a precizat că anul acesta a fost amendată de autorităţi din cauză că a transportat deşeuri de pe un mal pe altul al Dunării, în locul amenajat pentru depozitarea lor. „Eu fiind pe malul stâng al Dunării, conform contractului, trebuie să duc gunoiul pe malul drept, dar nu am voie să fac asta şi din acest motiv am fost amendată. Şi atunci, eu ce fac cu gunoiul? Îl pun în saci, dar este o glumă să spui că duci hârtia igienică în saci. Este foarte greu să fii prietenos cu mediul în condiţiile astea”, a afirmat Vasilief.

Nici măcar dacă operatorii economici plătesc în plus nu există societăţi care să vină în Deltă să preia deşeurile.
„Înţeleg că la tarifele percepute nimeni nu scoate profit. Suntem dispuşi să plătim mai mult. Nu vrem un serviciu social, dar cineva să vină să ia gunoiul şi nu o dată la două săptămâni, că ne umplem de şobolani, dacă îl ţinem”, a explicat Vasilief. Pe de altă parte, sunt zone din Deltă unde operatorii turistici sunt obligaţi să transporte singuri deşeurile, deşi au contracte încheiate cu operatorul regional de colectare. „Am contract, am factură plătită şi nu ia nimeni gunoiul. Tot eu îl duc”, a explicat directorul Egreta Hidroturism din satul Uzlina, Dan Ghinescu.

Taxa de pescuit, dorită de operatorii economici din Deltă
De asemenea, s-a reluat în discuție subiectul legat de revenirea la taxa de pescuit pentru pescarii sportivi.
Problema a fost readusă în discuție de fostul guvernator al ARBDD, Cătălin Țibuleac, dar până a se lua măsuri în acest sens, la fel ca multe altele care ar fi fost benefice pentru Delta Dunării, acesta a fost schimbat.
Taxa pentru resursa piscicolă ar sprijini Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării în demersul de a popula Delta cu diferite specii de peşti.
În 2017, guvernatorul de la acea vreme, Mălin Muşetescu, a hotărât ca să elimine taxa de pescuit sportiv, susţinând că cei mai mulţi practicanţi ai acestui sport eliberează capturile.
După eliminarea taxei de pescuit sportiv în Deltă, statistica ARBDD a arătat că, în 2018, numărul permiselor de pescuit sportiv în Rezervaţie a fost de 48.401, faţă de 45.099 câte au fost emise în anul 2017, iar în anul 2019 el a ajuns la 185.032.
Pescuitul sportiv în Delta Dunării se face în baza unui permis eliberat gratuit de ARBDD, iar persoanele care ajung în această zonă au obligaţia să plătească doar tariful de acces în Deltă, care variază de la 5 lei la 30 de lei, în funcţie de perioada de valabilitate a acestuia.
„Liniștea Deltei a dispărut, dovada lipsa peștelui și păsărilor”
De asemenea, o altă problemă care a fost luată în discuție este cea privind achiziția de pește de la pescari. „Este necesar sa avem cadru legal pentru a achiziționa pește de la pescari. Cherhanalele fac legea”, a spus Dan Ghinescu, manager Egreta Hidroturism.
De asemenea, și montarea de GSP pe toate ambarcațiunile din Rezervația Biosferei Delta Dunării ar fi o soluție pentru a vedea care sunt cei care încalcă legile atunci când vine de pescuit sau viteză. „Liniștea Deltei a dispărut, dovada lipsa peștelui și păsărilor. ARBDD a pierdut contactul cu realitatea anul acesta. S-a tolerat foarte mult. Nu am văzut un an mai slab în Delta Dunării. Dacă în 5 ani continuă acest lucru în Delta Dunării doar ne vom plimba. Sunt barcagii care încurajează turiștii să rupă nuferi”, a spus Daniel Petrescu, director general Ibis Tours.

Operatorii de turism din Deltă susține necesitatea voucherelor de vacanță și în 2021
O soluție pentru turismul din acest an au fost voucherele de vacanță, dovadă o fac și numărul mare de turiști care au beneficiat de vacanță în Delta Dunării prin folosirea acestei facilități. Toți operatorii prezenți au evidențiat necesitatea menținerii voucherelor de vacanță și în 2021.
“Voucherele de vacanță au reprezentat salvarea turismului românesc în acest an! Pentru operatorii din turism încasările venite prin sistemul voucherelor de vacanță s-au situat între 25 și 60 la sută. Renunțarea la acest sistem ar reprezenta o lovitură dură dată turismului, iar dacă vor dispărea vom fi nevoiți să mergem pe sistem de avarie, atât cât vom putea rezista”, a spus, la rândul său, Costel Caraman, managerul Hotelului Delta.
Cătălin Țibuleac a evidențiat faptul că toate aceste problemele operatorilor din turismul deltaic dezbătute în cadrul workshop-ului, dar nu numai, au făcut obiectul multor interpelări transmite de Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării către autoritățile statului, de la președintele țării, la primul-ministru și miniștrii de resort, dar și la factorii de decizie ai autorităților publice locale.
Între 30 octombrie și 1 noiembrie, Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării a organizat Workshop-ul „Destinația turistică Delta Dunării și Dobrogea de Nord în context pandemic”, gazda evenimentului fiind complexul Lebăda Luxury Resort&Spa 5*, o locație unică aflată pe o peninsulă din Crișan, inima Deltei. Partenerii evenimentului au fost Deltaica, Crama Hamangia, Angelo.
Citește și:







