Ce să faci de Revelion ca să îți meargă bine în 2021. Tradiții și obiceiuri de Anul Nou
Știrile zilei
Mai sunt doar câteva ore până când vom sărbători trecerea dintre ani. Ca de fiecare dată când vine noaptea de Revelion, vom sta alături de cei dragi și vom mânca bucate alese, care au fost pregătite cu grijă special pentru acest moment festiv. Nu mulți dintre noi știu însă că există o serie de tradiții și obiceiuri pe care ar fi bine să le respectăm dacă vrem să ne meargă bine în anul care vine.
Vorbim aici de o serie de lucruri pe care ar fi bine să le facem dacă vrem să avem noroc, prosperitate, dragoste și sănătate. Tot atât de importante sunt și superstițiile legate de ceea ce nu este tocmai indicat să facem pentru că ar putea să ne aducă ghinion tot anul.
Ce trebuie să faci de Revelion
La miezul nopții, de Revelion, este important să aveți lângă voi tot ceea ce vă doriți să aveți și în noul an: bani, pentru perioade mai bogate; persoana iubită, pentru și mai multă dragoste; paharul cu șampanie, pentru un an cât mai vesel și mai frumos.
La cumpăna dintre ani se pun dorințe, pentru că acestea au cele mai multe șanse să se îndeplinească în urmptoarele 12 luni care abia încep.
Vâscul trebuie să fie prezent în case și pe masa de anul nou. Vâscul aduce noroc, iar persoanele care se sărută sub vâsc la cumpăna dintre ani vor avea parte doar de momente încărcate de fericire.
Dacă vă doriți să aveți succes la locul de muncă, în prima zi a anului este recomandat să faceți ceva în legătură cu serviciul.
În cazul în care vrei să primești cât mai multe cadouri în noul an, este bine să te prindă miezul nopții cu haine noi și mai ales curate.
Pentru un an plin de noroc și iubire, este bine să purtați roșu la petrecerile de Revelion. Datoriile trebuie să fie plătite până la miezul nopții, pentru a nu da prea mulți bani în anul ce vine.
Ce NU trebuie să faci de Revelion
În ziua de 1 ianuarie nu este bine să speli rufe, să speli sau să tricotezi.
Se spune că nu este bine să intri în noul an cu datorii, dar nici să nu împurmuți bani încă din prima zi a anului.
În prima zi din an este interzis să aruncați lucruri din casă, inclusiv gunoiul.
Nu este bine să vă certați, să vă supărați sau să plângeți în prima zi a lunii ianuarie.
De Revelion nu e bine să consumați carne de pasăre. Încă din bătrâni se spune că aceasta alungă norocul de care v-ați putea bucura în noul an.
În prima zi a anului nu se plătesc taxe sau datorii. În plus, noul an nu trebuie să te prindă cu paharele sau buzunarele goale.
Se spune că nu este bine să ieșiți din casă, în prima zi a anului, până când nu primiți un musafir. Mare atenție, însă, el nu trebuie să fie nici blond nici roșcat și să nu aibă platfus.
Românii respectă adesea tradițiile fiecărei sărbători, iar cultură românească nu duce lipsa de obiceiuri. Plugușorul, Capra sau Ursul sunt doar câteva dintre tradițiile specifice Revelionului, iar noaptea dintre ani are o simbolistica magică.
Toate urările specifice Anului Nou au rolul de a alungă spiritele rele, în speranța că anul următor va fi unul mai rodnic și mai bun.
Mersul cu Sorcova
Copiii merg singuri sau în grupuri cu Sorcova, în prima zi a Anului Nou, atât la casele cunoscuților, cât și la cele ale necunoscuților, pentru a le ura un an nou fericit. Sorcova este o nuia decorată după placul fiecăruia, cel mai adesea cu flori și hârtie creponată colorată. După ce copiii termină de urat, trebuie să primească ceva la schimb, fie că este vorba despre dulciuri, fructe, sau bani.
„Sorcova veselă
Să trăiți să-mbatraniti
Că un măr, că un par
Că un fir de trandafir
Tare că piatră
Iute că săgeata
Tare că fierul
Iute că oțelul
La anul și La Mulți Ani
Să ne dați și nouă bani”
Plugușorul
Plugușorul este unul dintre cele mai vechi obieciuri și are loc de Anul Nou. În trecut, cu plugușorul mergeau cei care munceau pământul, în speranța că anul următor recolta o să fie mai bogată.
În noaptea de 31 decembrie, tinerii se strâng în cete și colindă din casă în casă, pocnesc din bici, sună din clopoței și strigă.
„Aho, aho, copii și frați,
Stați puțîn și nu mânați,
Lângă boi v-alăturați
Și cuvântul mi-ascultăți.
Mâine anul se înoiește
Plugușorul se pornește
Și începe a ura
Pe la case a colindă
Iarnă-i grea omatu-i mare
Semne bune anul are
Semne bune de belșug
Pentru brazdă de sub plug
Plugușor cu patru boi
Ia mai mânați, mai flăcăi!
Hai, hai…”, este începutul colindului specific.
Capra
Încă din prima zi a Anului Nou, începe mersul cu capra. O persoană din grup se îmbracă în capra, fiind o masca din lemn, care pocnește din gură. O bucată lungă de material acoperă colindatorul complet, iar capra este decorată după bunul plac. Există un dans specific, capra sare, se rotește și se apleacă. Simbolizează renașterea și continuarea vieții.
„Foaie verde și-o alună,
Bună ziua, ziua bună,
Ia deschideți porțile,
Să între capritele.
Ta, ta, ta, căpriță ta,
Nu te da, nu te lasă,
Ta, ta, ta, căpriță ta,
Capra noastră-i cu margei,
Cu cercei cu catifelii,
Joacă vesel căpriță,
Toți is bucuroși de ea.
Ta, ta, ta, căpriță, ta,
Nu te da, nu te lasă,
Ta, ta, ta, căpriță, ta,
Și plecai și eu la târg,
Pe căpriță ce s-o vând,
Și mergând pe drum, mergând,
Aud din urmă strigând”, este o parte din cântecul specific.
Ursul
Dansul Ursului este un obicei moștenit de la geto-daci, când colindătorii se costumează în urși și se împodobesc cu ciucuri roșii. Grupurile trebuie să fie mari, de cel puțîn 10 persoane, care joacă și bat în tobe. Dansul ursului reprezintă ritualul morții și învierea.
„Bună seară gospodari!
Venim cu ursul din deal,
Dacă bine și voiți
Ursul nostru să-l primiți!
Na! Na! Na! Martine, na!
Nu te da, nu te muia,
Că pun mâna pe nuia,
Și nuiaua-i de răchită,
Hai, Martine, la pământ,
Și ascultă-mă ce-ți cant!
Când erai mai mititel
Erai tare frumușel,
Dar de când ai crescut mare,
Mă dai jos de pe picioare!
Na! Na! Na! Martine na!
Mai întoarce-te așa!
Joacă, joacă, Moș Martine,
Că-ți dau miere de albine
Joacă, joacă tropotit
Că țiganul la prășit!”, este o parte din cântecul specific.
Citește și:
