Ce semnificație are Agheasma Mare și de ce nu se strică
Cultură
Boboteaza este celebrată în data de 6 ianuarie și reprezintă ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfințirii apelor, potrivit Observatornews.ro.
Potrivit tradiției, la Bobotează se săvârșește slujba de sfințire a apelor, respectiv Agheasma Mare, ce are semnificația simbolică de act de regenerare cosmică.
Agheasma mare se oficiază la Bobotează, în amintirea Botezului Domnului de către Ioan în Iordan. Agheasma Mare se oficiază atât în ajunul Bobotezei, în data de 5 ianuarie, cât și în ziua Bobotezei, pe 6 ianuarie, când se sfințește apa pe care credincioșii o iau la casele lor, pentru tot anul.
Agheasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, potrivit Basilica, „rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust ca atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti”.
Agheasma Mare se ia dimineața, pe nemâncate, înaintea anafurei, iar atunci când credinciosul se împărtășește, după aceasta. Se poate consuma din Ajunul Bobotezei, din data de 5 ianuarie, până la Odovania praznicului, în ziua de 14 ianuarie, apoi Agheasma Mare se păstrează în case şi se ia în afara acestor zile binecuvântate de Biserică doar cu acordul preotului duhovnic.
Credincioșii întrebuințează Agheasma Mare și pentru stropitul caselor, al gospodăriilor, al animalelor din gospodărie, sfințind lumea din jur și chemând ajutorul lui Dumnezeu în noul an. Se păstrează la loc de cinste în fiecare locuință, de obicei în vase de sticlă.
Foto: Facebook
Sursa: www.observatornews.ro
Citește și:
Vezi ce rugăciune puternică trebuie să rostim în noaptea de Bobotează când se DESCHID CERURILE!
Tradiții și obiceiuri în Ajun de Bobotează: De ce fac femeile piftie
