Ce sentințe au primit inculpații din Năvodari, Constanța și Cogealac în dosarul „vaccinării în șervețel”

Dosarele vaccinărilor la chiuvetă sau șervețel încă umplu, pe rol, instanțele din întreaga țară. Este și cazul a patru persoane din județ – Cogealac, Năvodari și Constanța, care au fost condamnate, la finele anului trecut, pentru dare de mită, trafic de influență și fals informatic.

Trei dintre acestea au primit condamnări cu suspendare, cea de a patra, în stare de recidivă, fiind încarcerată și făcând apel.

Cei cercetați sunt P.C.I., din Cogealac (10 fapte de trafic de influență, 6 de dare de mită și două de conducere a unui vehicul fără permis de conducere), P.L.E., din Constanța, asistent medical generalist la o clinică privată, unde era asociat (6 fapte de luare de mită și 9 de fals informatic), O.R., din Năvodari (cumpărare de influență și dare de mită) și N.G.T (cumpărare de influență).

P.C.I., recidivist, (anterior încarcerat pentru tâlhărie și liberat în aprilie 2021) și-a dat seama că perioada tulbure prin care trecea populația era un prilej bun de a face un ban: “se ocupa cu racolarea unor persoane interesate de obținerea certificatelor verzi care atestau vaccinarea împotriva COVID 19 în mod ilicit, în schimbul unor sume de bani”, scriu procurorii. Asistenta implicată și acuzată de fals intelectual introducea date nereale care atestau vaccinarea persoanei menționate, fiind astfel generat certificatul de vaccinare.

Firesc, în momentul în care procurorii au intrat pe fir, au apărut și martorii dispuși să spună tot. Astfel, audiat, unul dintre aceștia a declarat că, la începutul lunii noiembrie 2021, a fost contactat de către P.C.I., iar acesta i-a transmis că putea face demersuri în vederea eliberării certificatului verde.

Potrivit martorului, certificatul era obținut fie pentru 150 de euro – cu prezența fizică la clinică, fie numai trimițând o fotografie prin WhatsApp, dar suma creștea la 200 de euro.

Unul dintre martori, devenit informator al poliției, a fost echipat cu toate dotările audio-video necesare. Nu i-a fost, astfel, greu să strângă suficiente probe:

• Bă deci, dar să nu mă…, nici să nu-mi arate acu că-mi bag…!
• Bă ti-l arată, dar nu ti-l bagă frate. Când se întoarce, când vine spre tine, îţi dă pe lângă tine serul. Ţi-a pus un plasture d-ăla şi când ai ieşit ţi-a dat certificatul ăla la mână (…) În cabinet e una blondă, mai focoasă aşa, aia „săru-mana!” poc i-ai plasat, ea ştie ce are de făcut. Și ăialalţi mi-i dai mie să i-i dau lu nevastă-mea şi cui mai…
• E garantat 100% bine, du-te oriunde, dar acuma ţi-l arată, cum ar veni dacă te scanează, ţi-l arată cu roşu. Cum ar veni că nu, că eşti proaspăt vaccinat, intri oriunde, intri oriunde, mergi oriunde, faci ce vrei.

Fiind audiat în calitate de suspect/inculpat cu privire la faptele descrise anterior, P.C.I. a recunoscut, nonșalant, toată activitatea, numind și complicii săi, dar și metodele acestora.

Asistenta le cerea viitorilor „vaccinați la șervețel” să se așeze pe un scaun și să își ridice mâneca de la unul dintre brațe, după care trăgea într-o seringă conținutul dintr-un recipient care conținea vaccinul. Însă, serul, nu îl administra pacienților, ci îl vărsa într-un șervețel/într-o bucată de vată, pe care ulterior o arunca la coșul de gunoi.

Fără excepție, martorii din dosar au arătat că nu au fost înțepați și nu li s-a administrat vaccinul. Ulterior, funcționarul le-a introdus datele personale în sistemul informatic, iar după generare, le-a înmânat pe loc în format scris certificatele de vaccinare, pe care ulterior, parte dintre inculpați, le-au atașat la dosar.

P.L.E., asistenta generalistă a primit o sentință de 2 ani şi 10 luni de închisoare, O.R. – un an și 9 luni, iar N.G.I. – un an și 9 luni, toți cu suspendare sub supraveghere.

P.C.I. a fost condamnat la 4 ani şi 168 zile închisoare, cu executare. Atât el, cât și Parchetul, au făcut recurs, iar apelul se va judeca peste două săptămâni, pe 15 iunie.

Totodată, sumele de bani primite de la clienții vaccinați în batistă au fost confiscate.

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise (Rejust).