Crăciunul pe rit vechi: De ce credincioșii pregătesc 12 feluri de mâncare
Știrile zilei
În fiecare an, în data de 7 ianuarie, comunitățile de ucraineni, ruși și sârbi celebrează Crăciunul pe rit vechi. Calendarul Iulian este declat cu 13 zile față de cel clasic.
Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar în data de 1 octombrie 1924, potrivit Crestinortodox.ro.
Potrivit tradiției, în Ajunul Crăciunului pe rit vechi, după terminarea slujbei, credincioșii se strâng în curtea bisericii și dau foc la un lemn de stejar. Tradiția spune că focul îi purifică pe cei prezenți și le dă putere, iar răul de peste an dispare. Totodată, cu cât flăcările care cuprind stejarul sunt mai mari și ies mai multe scântei, cu atât noul an va fi mai bogat.
Cât arde focul, oamenii mănâncă o porție de fasole bătută și se încălzesc cu țuică fiartă. După ce acesta a ars complet, credincioșii merg la colindat.
După ce se întorc de la colindat, membrii familiei se așează la masă și, după ce răsare prima stea pe cer, iau „Cina Sfântă”. În Biblie, prima stea care a apărut pe cer i-a călăuzit pe magi către locul nașterii lui Iisus.
Pe masă trebuiesc așezate 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Printre acestea se regăsesc grâul fiert cu nucă sau sarmale de post cu hribi. Se mai pregătește și haladet (piftie), lapsa (tăiței fierți în supă de pui) și vareniki (colțunași cu brânză).
Sub faţa de masă de Crăciun, oamenii mai pun banii și fân, pe care le țin până când se sărbătoreşte Boboteaza pe rit vechi, adică pe 19 ianuarie.
Sursa: www.stirileprotv.ro
Foto: www.basilica.ro
Citește și:
Obiceiuri şi tradiţii de Bobotează. Ce este interzis să faci astăzi
