Fostele închisori comuniste vor intra în Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO

Joi, 16 noiembrie, Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunţat că, împreună cu echipa de specialişti de la Institutul Naţional al Patrimoniului, se pregăteşte dosarul pentru înscrierea, în luna ianuarie, a fostelor închisori comuniste în Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO.

„Fostele închisori comuniste corespund din perspectiva identităţii şi semnificaţiei obiectivelor incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Chiar din primele zile de mandat am urmărit clasarea închisorii Piteşti, a Memorialului Piteşti în categoria monument istoric, pentru a completa celelalte închisori care erau clasate ca monument istoric. Împreună cu echipa de specialişti de la Institutul Naţional al Patrimoniului pregătim dosarul ca, în ianuarie, aceste foste închisori comuniste să fie incluse în Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO”, a declarat Turcan, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

Ea a subliniat că, în închisorile din Făgăraş, Piteşti şi Râmnicu Sărat şi la Fortul 13 Jilava, au fost torturate persoane care au militat pentru libertate, pentru drepturi individuale, pentru democraţie, pentru respect faţă de cei din jur şi egalitate de tratament.

„Sunt patru închisori unde oameni care au militat pentru libertate, pentru drepturi individuale, pentru democraţie, pentru respect faţă de cei din jur şi egalitate de tratament au fost pur şi simplu – mi-e şi greu să găsesc cuvântul cel mai caracterizant pentru ce s-a întâmplat acolo – au fost distruşi. Dacă n-au fost distruşi fizic, au fost distruşi pe viaţă psihic, din cauza torturii la care au fost supuşi. . (…) Şi aş încheia această mărturisire despre un proiect la care ţin, spunându-vă răspunsul pe care mi l-au dat cei cu care vorbim din partea închisorilor când întrebam cum a fost posibil. Şi răspunsul a fost: oameni needucaţi, oameni rudimentari ajunşi în funcţii importante. Şi, cred că pentru tânăra generaţie acesta este un mesaj emblematic pe care ar trebui să-l audă cât mai mult cu putinţă şi, de aceea, ţin ca aceste foste închisori să devină instituţii muzeale şi să povestească celor care nu au trăit acele vremuri ce s-a putut întâmpla într-o ţară europeană nu cu foarte mult timp în urmă”, a explicat Raluca Turcan.

Ce alte elemente mai are înscrise România pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO

• biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1993);
• Mănăstirea Hurezi (1993);
• sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999);
• cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999);
• centrul istoric Sighişoara (1999);
• ansamblul bisericilor de lemn din Maramureş (1999);
• situl natural Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (1991);
• pădurile de fag antice şi primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017, pădurile vizate din România fiind cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei, judeţul Caraş Severin; Masivul Cozia, Lotrişor, judeţul Vâlcea;
• Codrul secular Şinca, judeţul Braşov;
• Codrul secular Slătioara, judeţul Suceava;
• Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Băiuţ, judeţul Maramureş);
• peisajul minier de la Roşia Montană (2021).

Sursa foto: Facebook Raluca Turcan

Sursa: Agerpres.ro