Gheorghe Piperea despre controalele ANAF: ”Dacă faci 561.000 de controale, vei avea 561.000 de procese”

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va demara începând cu data de 1 iulie controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obţinerii averilor fiecărei persoane, a anunţat zilele trecute preşedintele instituţiei, Lucian Ovidiu Heiuş, în cadrul unei conferinţe de presă. Cunoscutul avocat Gheorghe Piperea consideră că, în urma celor 561.000 de contraoale, statul se va trezi cu 561.000 de procese.

ANAF, prin inspectorii săi va începe verificarea averilor a 561.000 de români, acolo unde s-au constatat, în ultimii 5 ani, diferențe între veniturile estimate și cele declarate. Mai exact, dacă veniturile pentru care s-a plătit impozit sunt mai mici decât valoarea unui bun dobândit prin vânzare-cumpărare, se va impune un impozit de 10% pe diferență. Problema cu acest raționament este că nimeni de la Fisc nu poate dovedi că omul care și-a cumpărat un bun nu a strâns bani ”la saltea”.

Într-o postare făcută pe contul său de socializare, Gheorghe Piperea vorbește despre ceea ce înseamnă de fapt aceste controale și cât sunt de legale:

”Dacă faci 561.000 de controale, vei avea 561.000 de procese. Cei 561.000 de români vizați de Fisc vor considera un atac existențial la adresa lor și a familiilor lor dacă vor fi obligați să plătească 10% din valoarea bunurilor dobândite.

Este legal să ai active sau bani cash care să nu fie neapărat în bancă

“Există în Codul Fiscal și în Codul de procedură fiscală așa-numita metodă a patrimoniului net, care înseamnă să verifici averea afișată vs averea câștigată legal, scriptic. Și, dacă există diferență între cele două tipuri de valori, se va pune un impozit. Dacă te limitezi la a verifica ce are omul în cont este o greșeală de concepție și este și o depășire clară a dispozițiilor legale, pentru că, cel puțin deocamdată, este legal să ai active sau bani cash care să nu fie neapărat în bancă. Este adevărat că există un risc de furt sau devalorizare dacă îți ții banii acasă, dar, totuși, ce valoare se va păstra dacă ții banii în bănci când dobânda este negativă?!”

Cel mai important însă este că, în timp ce domnii de la ANAF au descoperit că există niște evazioniști și niște spălători de bani în rândul populației obișnuite, multinaționalele au cifre de afaceri de sute de miliarde de euro, iar cheltuielile pe care le declară în țară sunt tot de sute de miliarde de euro. Astfel, nici impozit pe profit nu plătesc, nici TVA, pentru că legislația noastră spune că, dacă ai cheltuieli care egalează sau depășesc încasările atunci nu ai de plătit nici impozit pe profit și nici TVA. După care descoperi că aceleași multinaționale declară că primesc din România, la sediul societății-mamă, care este, de regulă, într-o țară off-shore, venituri de miliarde de euro, pe care le ascund în România, ca să nu fie taxate.

Oamenii nu mai au motive să țină banii în bănci, atâta vreme cât dobânzile sunt negative. În plus, dacă banca este într-o situație foarte dificilă și vine BNR și spune că banca respectivă trebuie să supraviețuiască, chiar cu riscul de a confisca banii oamenilor din cont, asta se va întâmpla, este o lege a rezoluției bancare, din 2015, care spune exact asta”.

În al doilea rând, banca, dacă are tot felul de suspiciuni, inclusiv din faptul că ai uitat să-ți faci o actualizare a datelor cu caracter personal, ai pus o virgulă greșit sau nu ai justificat banii pe care i-ai dat mamei tale, care este bolnavă, îți blochează conturile, nu numai banca în care ai banii respectivi, ci tot sistemul bancar te blochează și ai cazier bancar până îți rezolvi aceste chestiuni.

Statul nu poate aștepta onestitate din partea contribuabilului atâta vreme cât statul disprețuiește cetățeanul și firmele românești

La ora actuală, statul se împrumută la dobânzi de 9,2% în euro, în condițiile în care timp de doi ani de zile s-a împrumutat la dobânzi între 3-5-7%. Și a făcut o datorie publică pe seama contribuabililor de peste 80 de miliarde de euro, numai în ultimii doi ani și jumătate. În plus, din 2016 până în 2022, puterea de cumpărare în România a scăzut vertiginos, și vorbim de o scădere de 60%.

Sursa: https://www.facebook.com/gheorghe.piperea

Citește și:

ANAF intră la rupere din 1 iulie. Sute de mii de români vor fi controlaţi la sânge