Guvernul Nicolae Ciucă: Aproximativ 10 MILIARDE de EURO pentru investiții strategice la CNE Cernavodă

În ceea ce privește domeniul energiei, programul de guvernare propus de cabinetul lui Nicolae Ciucă vizează în primul rând independența energetică a României. 

O nouă politică energetică națională este necesară în contextul european recent. Aceasta trebuie să aibă în vedere nu numai structura de producere a energiei, eficiența energetică sau siguranța energetică, ci şi stocarea energiei şi, poate esențial, schimbarea paradigmei consumului gospodăriilor prin accentuarea componentei electrice odată cu progresul tehnologic și dezvoltarea rețelelor inteligente în special în zona urbană în prima etapă.

Acest program urmărește identificarea și implementarea de noi măsuri complementare celor deja existente, precum plafonarea temporară a prețului energiei, compensarea facturilor la energie şi amânarea la plată pentru consumatorul vulnerabil, în vederea protejării populației ce prezintă risc de sărăcie energetică.

De asemenea, Guvernul liberal își propune sprijinirea mediului economic în contextul crizei energetice de la nivel mondial. Implementarea unor măsuri eficiente în acest sens reprezintă o prioritate zero, deoarece depășirea provocărilor majore cu care se confruntă mediul de afaceri românesc va avea un rol esențial în redresarea economică a României.

În contextul asumării României prin PNRR a eliminării treptate a producției de energie
pe bază de cărbune până în anul 2032, precum și în baza parafării în octombrie 2020 a
Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind
cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul
energiei nucleare civile din România, dezvoltarea unui Program Național Nuclear pe
termen mediu și lung, care să includă dezvoltarea de noi capacități nuclearo-19
energetice ce implică reactoare modulare mici cu tehnologie din SUA este una absolut
imperativă.

Investiții strategice pentru perioada 2022-2024 la CNE Cernavodă

Energia nucleară este o sursă de energie cu emisii reduse de carbon și reprezintă o componentă de bază a mixului energetic din România. În vederea acoperirii deficitului de capacitate de producție de energie electrică previzionat pentru 2028-2035, ca urmare a atingerii duratei limită de operare a mai multor capacități existente, este prevăzută prelungirea duratei de viață a reactoarelor nucleare de la Unitatea 1 de la CNE Cernavodă și realizarea a 1-2 noi unități nucleare, finanțarea urmând a fi asigurată conform acordului interguvernamental semnat în luna octombrie 2020 între România și Statele Unite ale Americii.
• Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă – valoarea investiției:
aproximativ 1,5 miliarde euro.
• Proiectul Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă – valoarea investiției: 7,6
miliarde euro.
• Realizarea instalației de detritiere la CNE Cernavodă – valoarea investiției: 190
milioane euro
• Depozit Intermediar de Combustibil Ars (DICA) – valoarea investiției:
aproximativ 20 milioane euro.
• Menținerea ciclului nuclear integrat, prin asigurarea materiei prime pentru
fabricarea combustibilului nuclear necesar funcționării unităților de la
Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, în condiții de securitate națională,
cu respectarea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene
şi a recomandărilor Agenției de Aprovizionare a EURATOM, prin transferul
fabricii de la Feldioara la SN Nuclearelectrica și deschiderea unei noi mine de
uraniu de către SNN.
• Creșterea securității nucleare și reducerea deșeurilor radioactive în
reactoare nucleare de Generație IV  ALFRED (Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator) reprezintă un proiect de cercetare pentru un reactor de demonstraţie a
tehnologiei reactorilor rapizi răciţi cu plumb (LFR – Lead Fast Reactors). Tehnologia LFR este susținută de Uniunea Europeană prin inițiativele SNETP (Sustainable Nuclear Energy Technology Platform) şi ESNII (European Sustainable Nuclear Industrial Initiative), pentru
dezvoltarea sistemelor nucleare de Generaţie IV. Acestea sunt bazate pe reactori rapizi răciți cu plumb (LFR), cu sodiu (Sodium Fast Reactor) şi cu gaz (Gas Fast Reactor).