Mărțișorul, simbolul norocului și speranței: Șnurul lui dezleagă venirea primăverii

În vechime, la români, pe 1 martie, mărțișorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor și tinerilor – fete și băieți, deopotrivă. Șnurul de mărțișor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb și roșu, sau în alb și negru, reprezenta unitatea contrariilor: vară-iarnă, caldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric.

Șnurul era fie legat la mâna, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se aratau semnele de primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireșii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, marțisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aduca noroc, fie era aruncat în direcția de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele și dă-mi albetele”, scrie creștinortodox.ro.

La geto-daci anul nou incepea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara și iarna. Mărțișorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreuna cu urările de bine, sănătate, dragoste și bucurie.

Potrivit cercetărilor arheologice efectuate pe teritoriul ţării noastre, au fost descoperite amulete asemănătoare mărţişorului, datând de circa 8.000 de ani. Acestea erau reprezentate de pietricele perforate, în culorile alb şi roşu, purtate la gât sub formă de coliere.

Povestea Dochiei, care ținea socoteala zilelor și nopților

O veche legendă spune că Dochia ar fi împletit o funie din aţă albă şi neagră, pentru a putea, astfel, să ţină socoteala zilelor şi a nopţilor şi să ştie când vine vremea să coboare cu oile la păscut. Albul reprezenta zilele, iar negrul, nopţile.

După vechiul calendar roman, prima zi din an era 1 martie, luna respectivă purtând numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, zeu ce personifica renaşterea naturii.

În Moldova obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor. Împreună cu mărţişorul se oferă adesea şi flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.

Mărțișorul este patrimoniu imaterial UNESCO

În 2019 a fost depus la Senat un proiect de lege prin care se cerea ca 1 Martie, ziua Mărțișorului, să devină sărbătoare națională. România are deja această obligație încă din 2017, când Mărţişorul a intrat pe lista selectă a patrimoniului imaterial UNESCO.

Se spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi de fericire, de aceea la acest şnur, legat sub forma unei fundiţe, se adaugă şi alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar sau inimă.

Mărțișorul este sărbătorit în mai toate țările din sud-estul Europei, precum Republica Moldova, Serbia, Albania sau chiar Rusia.