Momente istorice importante aduse în lumină de autoritățile locale din comuna Topraisar, în anul Centenarului Marii Uniri

Ieri, autoritățile locale din Topraisar, reprezentate de primarul Gheorghe Stelian, s-au alăturat demersurilor pe care comunitățile din întreaga țară le organizează și le sprijină în anul centenarului României.

Astfel, ieri, edilul comunei Topraisar, Stelian Gheorghe, alături de viceprimarul localității, Aurelia Bălănescu, preotul paroh al comunei, Vasile Bobaru și doi consilieri locali, Doru Răileanu și Constantin Chituc au dat curs solicitării Societății Culturale Renașterea Tutoveană Bârlad luând o mostră de pământ din zona monumentului dedicat eroilor români care au căzut pe câmpurile de luptă în Primul Război Mondial în zona Topraisar – Muratan, actuala localitate Biruința.

În solicitarea transmisă, asociația explică faptul că a inițiat acțiunea de strângere și depunere a unor urne de pământ din locurile în care au căzut eroi, soldați și ofițeri ai unităților militare care și-au avut sediul în municipiul Bârlad, reședința fostului județ Tutova. Așa cum se precizează în documentele transmise autorității locale, ostași ai Regimentului 12 Dorobanți din Bârlad, și-au găsit sfârșitul eroic în Primul Război Mondial și la Topraisar și Muratan (actuala localitate Biruința). „Din această zonă a Topraisarului, vă rugăm să ne transmiteți un pumn de pământ pe care să ni-l închipuim ca fiind stropit cu sângele eroilor”, transmite în scrisoarea trimisă, președintele Societății Culturale Renașterea Tutoveană Bârlad, Ionel Duma. Urna cu pământ din Topraisar, alături de altele, vor fi așezate la baza monumentului care va fi ridicat în Bârlad, în anul centenarului, spre recunoștința jertfei urmașilor ce și-au sacrificat viața pentru patrie.

Autoritatea locală, în sprijinul demersului 

„Am primit o scrisoare de la Societatea Culturală Renașterea Tutoveană Bârlad, care comemorează eroii din 1916 care au căzut în luptele din Primul Război Mondial, printre care și eroii de la Topraisar, pe Valea Cariberei. Acolo s-au desfășurat primele lupte, a fost prima rezistență armată a românilor împotriva armatei germane după care s-au retras și au reușit să meargă mai departe, la Techirghiol, la Agigea, au ocupat Dobrogea și apoi au dus luptele finale, la Mărăști. Această asociație ne-a solicitate ca în cinstea eroilor căzuți atunci aici, pe raza comunei Topraisar, să le trimitem o urnă cu țărână de aici, de unde și-au lăsat osemintele militarii din zona Bârlad, și nu numai. Astăzi, am mers la un monument ridicat în anul 1991 pentru eroi și care urmează să fie renovat și am luat țărână pe care o vom trimite pentru ca demersul să se concretizeze”, a declarat primarul Stelian Gheorghe. La fața locului monumentului, fiecare dintre cei prezenți a pus în urna pregătită, câte un pumn de pământ, iar preotul paroh a citit o rugăciune pentru sufletele celor care s-au jertfit pe câmpurile de luptă.

Pentru comună, acest moment este unul istoric iar aici, istoria este apreciată. Cu atât mai mult cu cât mulți localnici ai zonei au luptat în Primul Război Mondial și s-au jertfit pentru patrie pe câmpurile de luptă. Printre aceștia se află și unul din cei mai bătrâni localnici din comună, Dumitru Șufană, care a participat, chiar dacă nu în aceste zone, în al Doilea Război Mondial. Când a auzit despre demersul autorităților locale, bătrânul care a ajuns la venerabila vârstă de 96 de ani, a ținut ca el însuși să pună o mână de țărână în urna care va sta la căpătâiul monumentului ce urmează a fi ridicat la Bârlad. Însă din cauza vârstei înaintate, acesta nu s-a putut deplasa la locul monumentului situat la șase kilometri de localitatea Biruința, în câmp, astfel că primarul i-a adus acestuia acasă urna cu pământ care urmează a fi trimisă destinatarului.

Bătălia de la Topraisar, confruntarea militară din Primului Război Mondial

Despre luptele din zona Topraisar care s-au desfășurat în toamna anului 1916, mai exact, între 6 – 19 octombrie 1916, ne-a vorbit Costin Scurtu, directorul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, Filiala Constanța, și ne-a ajutat să facem o incursiune în timp, pentru a-i cinsti cum se cuvine pe cei care atunci s-au jertfit pentru a-și apăra țara.

„Generalul August von Mackensen, comandantul forțelor bulgaro-germano-turce a atacat trupele româno-ruse-sârbe, care s-au repliat pe aliniamentul Canlia-Lipnița-Carormer-Mangalia, apoi pe frontul Rasova-Balta Baciului-Cocargea, Cobadin-Topraisar-limanul Tatlageac. Întreg frontul româno-rus de pe vechea frontieră din sudul Dobrogei s-a retras, organizat, către nord, spre linia Rasova-Cobadin-Tuzla.

În Dobrogea, au fost aduse noi forţe armate, transportate de pe frontul din Transilvania. Generalul german voia să preîntâmpine o regrupare și întărire a unități venite din România, peste podul de la Cernavodă. Pentru germani și bulgari, era obligatoriu să cucerească artera vitală a Dobrogei: linia Cernavodă-Constanța, podul peste Dunăre și portul la mare.

Regimentele dobrogene erau aproape extenuate şi cu efectivele înjumătăţite, de luptele deja purtate. Bătălia de la Rasova-Cobadin-Tuzla a încheiat prima fază a luptelor din Dobrogea, prin stabilizarea frontului.

După aproximativ două săptămâni de acalmie, la 6/19 octombrie 1916, se declanșează ofensiva pe întreg frontal lung de 70 de km. Trupele germane se aflau la sud de sat. 96 de batalioane și 28 de escadroane aveau sa declanșeze atacul asupra pozițiilor româno-ruse-sârbe, care aveau Cartierul General la Medgidia. Mackensen conducea lupta de pe o movilă situată în apropierea Dealului Muratan.

Bătălia de la Topraisar a fost o confruntare militară din timpul Primului Război Mondial dintre forțele romano-ruso-sârbe și armatele bulgaro-germano-turce, care a avut loc lângă localitatea Topraisar, din județul Constanța. Inamicul a început cu un puternic tir de artilerie asupra fortificațiilor românești, încercând anihilarea acestora. Comandantul poziției, Constantin Scărișoreanu, i-a plasat pe militarii noștri în tranșee etajate, a construit valuri și tuneluri, a plantat sârmă ghimpată și a concentrat tunurile asupra contingentelor germane. Inamicul s-a izbit de o rezistență puternică.

Trupele germane-bulgare au atacat frontal în zona central a apărării româno-ruse și prin învăluiri pe flancurile acesteia. Inițial românii au reuși să oprească atacul inamic. Retragerea rușilor din zona Aptaat a atras o retragere a regimentului bârlădean către nord, spre Cobadin. Sectorul cel mai important pentru atacul inamic era cel din zona localității Topraisar.

La Topraisar a început pregătirea de foc a ofensivei germane cu sute de piese de artilerie de 105, 150 și 210 mm, dirijate de cinci aeronave, care au lovit puternic artileria română. Românii s-au retras pe poziția principală, pe marginea localității Topraisar, unde aveau să reziste aproape trei zile, sub comanda colonelului Stan Poetaș, comandantul Diviziei 9 Infanterie Dobrogeană.

Pierderea poziției de la Topraisar a dus la retragerea trupelor române. Cavaleria bulgară a înaintat printre lacul Techirghiol și Marea Neagră ocupând Techirghiolul și Agigea, slab apărate de trupele rusești. Retragerea a fost acoperită de Brigada 20 infanterie, condusă de colonelul Frimu.

Prin urmare, frontul românesc din Dobrogea a fost slăbit, iar calea spre Constanţa era deschisă. Inamicul a bombardat cu înverşunare oraşul tomitan atât terestru, cât şi aerian. Trupele române au fost nevoite să se retragă spre nord, iar trenurile regimentare, coloanele de muniţii şi de subzistenţe au fost direcţionate spre Tulcea. Oraşul Constanţa a fost evacuat la 8/21 octombrie, Grupa de Est a Armatei 3 bulgare, comandată direct de feldmareşalul August von Mackensen a ocupat Constanţa”.

Monumentul dedicat eroilor va fi refăcut

În semn de apreciere pentru jertfa soldaților români, autoritățile locale din comuna Topraisar, au în plan reabilitarea monumentului de pe raza comunei. În acest sens, primarul Stelian Gheorghe a făcut demersuri către instituțiile județene iar monumentul va fi refăcut cu fonduri de la Consiliul Județean Constanța.

În comună mai există un monument care s-a ridicat după luptele din Primul Război Mondial, ridicat de germani. „Imediat după ce s-au terminat luptele, anul următor, 1917 după ce s-a ocupat Dobrogea, ei, germanii, s-au întors și au ridicat un monument, o cruce mare de piatră care este și acum, pentru eroii lor”, mai adaugă primarul comunei, Stelian Gheorghe.