Nereguli găsite de Protecția Consumatorilor la produsele marcate ca fiind de post

Cum astăzi, 14 noiembrie, a început Postul Crăciunului, experții de la Protecția Consumatorului ne avertizează că unele produse sunt marcate ca fiind de post, chiar dacă conțin ingrediente de origine animală.

Directorul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), Paul Anghel, a postat pe pagina sa de Facebook o listă cu recomandări pentru toate persoanele care doresc să țină postul de 40 de zile.

Astfel, Paul Anghel recomandă să fim atenți la produsele pe care le cumăprăm, pentru a nu ne fi pusă viața în pericol. El mai spune că locurile din care facem cumpărăturile trebuie să fie „amenajate și autorizate”.

„Verificați cu atenție eticheta produselor de post pe care le cumpărați!”, este unul din sfaturile Directorului ANPC.

Acesta mai subliniază că deși produsele destinate postului conțin ingrediente naturale, cele mai multe dintre acestea sunt pe bază de soia.

Reprezentantul ANPC sugerează să citim cu atenție etichetele produselor și să „nu cumpărăm produse ale căror etichete nu informează complet și corect privind conținutul, ingredientele sau calitatea produsului”. El mai spune că produsele care „conțin și ingrediente de origine animală, respectiv lapte praf, zer praf, pudră de ouă,  nu fac parte din grupa produselor de post”.

Dacă dorim să cumpărăm produse care sunt vândute fracționat și sunt porționate de vânzător, putem cere eticheta produselor pentru a verifica ingredientele și valabilitatea acestora.

Mai mult, Paul Anghel averizează „asupra faptului că pe unele ambalaje găsim pe lângă lista cu ingrediente și afirmatia «poate contine urme de ou, lapte…». Aceasta este o informație oferită voluntar de către producător, și înseamnă că, în ciuda tuturor asigurărilor luate pe perioada producției, cele mai mici urme din ingredientele menționate, câteodată, nu pot fi evitate”.

Lista postată de Paul Anghel cu produsele care pot induce în eroare consumatorii:

• Cozonac cu rahat, cacao și stafide, ambalat în pungi din material plastic, în compozitia căruia se regăseau ouă, în contradicție cu mențiunea inscripționată pe fluturașul colant „produs de post”;
• „Maioneză vegetală simplă” și „Maioneză vegetală Shaorma”. Denumirea de MAIONEZĂ se atribuie doar unei emulsii pe bază de gălbenuș de ou, ulei și alte ingrediente;
• „Pizza de post” – „specialitate cu aroma pe baza de uleiuri vegetale și cazeină (substanță proteică din lapte)”, produsul nefiind astfel un produs „de post”, cu efectul dezinformării consumatorilor;
• Utilizarea de denumiri consacrate ale unor preparate din carne precum șnițel, pate, parizer, salam, cârnați, cremwurști etc. la care era atașată sintagma „vegetal”;
• Înscrierea pe ambalajul unor produse vegetale a mențiunii „fără colesterol” sau „0% colesterol”, sugerându-se astfel ca acestea ar avea caracteristici speciale, când de fapt toate produsele vegetale au aceasta caracteristică;
• Produsul alimentar vegetal UHT, care conform listei de ingrediente declarată pe ambalaj conținea proteine din lapte, în neconcordanță cu denumirea de produs;
• Produse de cofetărie preambalate, cu mențiunea „de post”, deși în lista ingredientelor de pe eticheta era înscris „frișcă”.

Lista cu tehnicile de vânzare folosite de magazine pentru a introdue cumpărătorii în eroare, potrivit lui Paul Anghel

• Produse de post expuse la comercializare în același raft și în directa vecinătate cu celelalte produse, inducând în eroare consumatorii ( de exemplu produsul „Untar” ce conținea grăsimi vegetale era expus la vânzare în același raion cu untul);
• Expunerea la comercializare în raioanele destinate produselor de post a produselor care aveau în conținut ingrediente lactate;
• Produsul „Crutoane cu ierburi aromate” era expus în vederea comercializării la raft, iar deasupra acestuia exista un afiș inscripționat „Idei savuroase de post„, deși, produsul conținea la ingrediente: „zer praf dulce” și „praf de iaurt„, care sunt de origine animală și nu de post.

Sursa: Facebook Paul Anghel

Sursa foto: Freepik