Nereguli la Autoritatea de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră

Corpul de control al prim-ministrului a descoperit, în urma unei acţiuni de control la Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO), nereguli în respectarea prevederilor legale şi a normelor interne privind organizarea şi funcţionarea entităţii, la fel în respectarea prevederilor legale cu privire la atribuirea, încheierea şi derularea contractelor la nivelul entităţii. De asemenea, nu au fost respectate prevederile legale privind activitatea de consiliere a autorităţilor şi organismelor cu atribuţii în derularea operaţiunilor petroliere offshore, precum şi de cooperare cu autorităţile competente ale diferitelor state membre. Corpul de control a descoperit totodată că nu au fost respectate prevederile legale cu privire la stabilirea şi încasarea tarifelor.

Raportul de control a fost finalizat la data de 23 decembrie 2020.

”Principalele concluzii ale acţiunii de control au evidenţiat următoarele aspecte: Aspecte privind respectarea prevederilor legale şi a normelor interne privind organizarea şi funcţionarea entităţii. Potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore, cu modificările şi completările ulterioare, Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea ACROPO se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi. În data de 21 septembrie 2017, cu o întârziere de peste 1 an faţă de obligaţia legală mai sus menţionată, a fost adoptată şi a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 688/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră. Înregistrarea fiscală la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, pentru sediul social al ACROPO, s-a realizat în data de 3 octombrie 2017, cu o întârziere mai mare de 1 an de la înfiinţare, respectiv de la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2016 şi implicit a naşterii dreptului de funcţionare, iar înregistrarea fiscalăla Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, pentru sediul secundar al ACROPO, a fost făcută în 6 decembrie 2017, cu o întârziere de aproape 1 an şi jumătate de la data înfiinţării (în raport cu intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2016), cu încălcarea prevederilor art. 82 alin. (1) şi alin. (6) lit. a) din Codul de procedură fiscală din 2015”, arată sinteza raportului Corpului de control.

Aceasta  relevă că, până în prezent, ACROPO nu a desfăşurat activităţi de consiliere a autorităţilor şi organismelor cu atribuţii în derularea operaţiunilor petroliere offshore.

”Tariful pentru lucrările şi serviciile efectuate în favoarea titularilor de acord petrolier, operatorilor şi proprietarilor a fost stabilit la 165 euro/oră om, fiind aprobat în data de 8 septembrie 2018 prin Ordinul preşedintelui ACROPO nr. 34/2018, cu încălcarea prevederilor art. 8 alin. (6) din Legea nr. 165/2016, cu modificările şi completările ulterioare conform cărora tarifele se reglementează prin legislaţia secundară emisă de ACROPO în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi, respectiv până la data de 30 septembrie 2016, rezultând o întârziere de circa 2 ani pentru emiterea şi aprobarea tarifului. Tariful unic de 165 de euro/oră om a fost stabilit fără a avea la bază o Metodologie de calcul transparentă şi fără a ţine seama de solicitarea iniţială a membrilor CA ACROPO, consemnată în cadrul şedinţei din data de 13 iunie 2018, cu privire la prezentarea unei astfel de metodologii. În acest context, s-a constatat şi inconsecvenţa luării deciziilor de către CA ACROP”, se menţionează în raport.

Referitor la modul de fundamentare a tarifelor la nivelul ACROPO, din verificările efectuate de corpul de control s-a constatat că la nivelul entităţii controlate nu există documente din care să rezulte că la fundamentarea tarifului de 165 euro/om/oră au fost consultate şi implicate direcţiile şi/compartimente din cadrul entităţii controlate cu atribuţii în acest sens, respectiv Direcţia control, inspecţii şi verificări (DCIV) şi Direcţia sisteme de management, inginerie sonde, Integritate structurală şi situaţii de urgenţă (DSMISISSU), fapt ce contravine prevederilor art. 44 lit. e) din ROF ACROPO aprobat prin Ordinul nr. 1/11 ianuarie 2018, potrivit cărora elaborarea şi revizuirea indicatorilor necesari pentru tarifarea serviciilor prestate de ACROPO intră în sfera de competenţă a DSMISISSU.

”Totodată, în vederea fundamentării şi stabilirii tarifului perceput titularilor de acord petrolier, operatorilor şi proprietarilor (165 euro/om oră) ACROPO nu a solicitat un punct de vedere direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice cu competenţe privind analiza şi avizarea reglementărilor în domeniul taxelor şi tarifelor nefiscale (Direcţia generală de legislaţie fiscală, reglementări vamale şi contabile), deşi cadrul incident nu interzice o astfel de consultare”, mai arată raportul.

În perioada 1 ianuarie 2018 –30 septembrie 2020, ACROPO a încasat suma de 9.822.872 lei din veniturile facturate la tariful de 165 euro/om oră, pentru evaluarea documentaţiilor şi inspecţie instalaţii, clientul OMV Petrom deţinând un procent de 78,78% din total, respectiv de 7.738.365 lei, din suma totală încasată.

Pentru întârzierea la plată de către OMV Petrom, a facturilor emise în anul 2019, din totalul penalităţilor calculate şi facturate în sumă de 6.232 lei, ACROPO a încasat 115.339 lei, până la data de 28 octombrie 2020 nefiind încasată factura nr. 24/2 martie 2020 în sumă de 893,27 lei.

În anul 2017, ACROPO nu a estimat venituri proprii, desfăşurându-şi activitatea doar din subvenţia acordată de la bugetul de stat prin bugetul SGG, cu o execuţie bugetară în procent de 75,50%. Din analiza contului de execuţie rezultă faptul că un procent de 53,70% din cheltuielile curente a aparţinut Titlului 20 -bunuri şi servicii, în timp ce Titlului 10 -cheltuieli de personal au reprezentat 46,30% din cuantumul acestora.

Mai mult, ACROPO a încheiat cu Ministerul Mediului, respectiv cu Ministerul Apelor şi Pădurilor protocoale de colaborare interinstituţională, începând cu luna iunie 2018, respectiv cu o întârziere de aproximativ 8 luni faţă de termenul legal, fiind astfel încălcate dispoziţiile prevăzute la art. 8 alin. (10) din Legea nr.165/2016.

Corpul de control a formulat şi câteva propuneri/recomandări cu privire la eficientizarea activităţii ACROPO. Între acestea, analizarea oportunităţii actualizării periodice, conform unui termen prestabilit prin lege a tarifelor practicate de ACROPO, astfel încât prevederile legale să fie aplicabile cu eficienţă, predictibile, transparente şi pe cât posibil, de necontestat de către titularii de acorduri/operatori/proprietari.

”Este recomandabil să se analizeze şi să se propună actualizarea tarifelor ţinând cont atât de concluziile rapoartelor de activitate ale ACROPO, elaborate şi aprobate o dată la doi ani, cât şi de alte aspecte relevante (spre exemplu, evoluţia activităţii în condiţii de pandemie, criză economică sau dimpotrivă, dezvoltarea pieţei de resurse petroliere şi gaziere, boom economic, cotaţia petrolului etc.)”, relevă raportul.

O altă recomandare a fost revizuirea, în scopul îmbunătăţirii activităţii ACROPO, a prevederilor HG nr. 688/2017 şi a ordinelor emise la nivelul ACROPO, în ce priveşte tratarea unitară a atribuţiilor şi competenţelor preşedintelui, ale consiliului de administraţie, precum şi eliminarea neconcordanţelor referitoare la Consiliul Tehnico-Economic şi Ştiinţific (CTES) ori altele asemenea.

A mai fost recomandată introducerea unor reglementări mai detaliate privind funcţionarea CA ACROPO, prin formularea unor propuneri de modificare şi completare a prevederilor HG nr. 688/2017. În consecinţă, corpul de control apreciază ca necesară armonizarea prevederilor atât a reglementărilor interne de organizare şi funcţionare, cât şi a celor de natură operaţională, astfel încât acestea să reflecte derularea reală a proceselor desfăşurate şi să fie eliminate toate neconcordanţele care pot genera dificultăţi în corecta şi completa lor aplicare.

”Este recomandabil ca ACROPO, în condiţiile în care etapa precontencioasă a procedurii de infringement este în curs, să aibă în vedere, participarea în mod direct, la elaborarea unui proiect de act normativ de amendare/armonizare a legislaţiei incidente, prin SGG, în vederea adoptării de către Guvern/Parlament.

– Analizarea oportunităţii accesului personalului angajat al ACROPO (în fapt, evaluatorii şi inspectorii, precum şi alte persoane care pot gestiona astfel de date) la date şi informaţii clasificate, conform legislaţiei în vigoare, iar în cazul aprecierii necesităţii demersului, urmarea etapelor legale obligatorii”, menţionează raportul.

Raportul privind acţiunea de control efectuată la Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO), a fost trimis premierului României, spre informare, Secretariatul General al Guvernului, spre informare şi valorificare, Cancelariei Prim-ministrului, spre informare şi valorificare, Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, spre informare şi valorificare; Ministerului Finanţelor Publice, spre informare şi valorificare; Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, spre informare şi valorificare; Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO), spre valorificare.

ACROPO este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, înfiinţat prin Legea nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore, cu modificările şi completările ulterioare, organizat ca instituţie publică în subordinea Guvernului, în coordonarea Secretariatului General al Guvernului, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.

ACROPO are sediul social în Constanţa şi sediul secundar situat în municipiul Bucureşti. ACROPO exercită potrivit legii, următoarele principale atribuţii: evaluarea şi acceptarea rapoartelor privind pericolele majore, evaluarea notificărilor privind proiectarea şi evaluarea notificărilor privind operaţiunile la sondă sau operaţiunile combinate şi a altor astfel de documente care îi sunt prezentate; supravegherea respectării dispoziţiilor legale de către operatori şi proprietari, inclusiv inspecţii, control, investigări şi măsuri de punere în aplicare; consilierea altor autorităţi sau organisme, inclusiv a autorităţii semnatare a acordurilor petroliere, ANRM, pentru operaţiuni petroliere offshore; elaborarea planurilor anuale externe de intervenţie în situaţii de urgenţă, în conformitate cu prevederile legale.

Sursa: www.news.ro