Patriarhia Română: „Problema (re)înființării unei mitropolii a Tomisului este una definitiv închisă”

Purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, afirmă că, pentru Patriarhia Română, problema (re) înființării unei mitropolii a Tomisului este una definitiv închisă, iar mereu posibilele reacții „inadecvate pe această defunctă tema nu vor mai beneficia de niciun comentariu oficial”.

„Pentru Patriarhia Română, care s-a exprimat inclusiv prin Cancelaria „Sfântului Sinod”, forul decizional cel mai înalt al BOR, problema (re) înființării unei mitropolii a Tomisului este una definitiv închisă, iar mereu posibilele reacții inadecvate pe această defunctă tema nu vor mai beneficia de niciun comentariu oficial, perceput greșit că înalta atenție de persoane ahtiate de ea”, arată Banescu într-un comunicat transmis, miercuri, presei.

Reacția purtătorului de cuvânt al BOR survine difuzării pe Facebook a unui simpozion organizat de arhiepiscopul Tomisului în vederea lansării a 100 de volume de documente „revelatoare” pe tema istoriei creștine a cetății Tomisului.

„În probleme cu adevărat importante de istorie/ istoriografie românească, inclusiv paleocreștină, singură instituție îndrituită să se pronunțe cu reală autoritate este Academia Română, nu pseudo-academii ce abuzează de venerabila rezonanță platonică a termenului, improvizate pentru a evidenția cu emfază și festivism ‘importantă unui anume punct pe harta lumii'”, susține Bănescu.

El spune că orice documente menite să pună în lumina elemente „noi” din istoria unui spațiu geografic sau religios-cultural românesc ar trebui să fie așadar orientate de onestitatea științifică și intelectuală spre cercetarea și validarea autenticilor specialiști în domeniu din cel mai înalt for cultural al țării (Academia Română), nu prezentate local, hilar, exaltat și ditirambic că fiind epocal revelatoare pentru „cunoașterea” unor lucruri deja bine cunoscute, sau pentru lansarea unor incontrolabile și dezarticulate speculații.

„Nimeni, cu atât mai puțîn specialiștii în istoria creștinismului din Academia Română și din Biserica Ortodoxă Română, nu minimalizează patrimoniul arheologic paleocrestin și martirologic ortodox din Dobrogea. Dimpotrivă. Vechimea unor rădăcini nu trebuie să devină însă obiectul unei idolatrii sau pretextul unei restaurații a lucrurilor cristalizate calm în istoria și organizarea administrativă a Bisericii, ci rădăcina unei responsabilități morale la înălțimea căreia ar trebui să tindem a ne ridică toți cei ce se întâmplă să perorăm despre un strălucit trecut, la meritele căruia nu am contribuit personal cu nimic”, a mai spus Vasile Banescu.

„Arhiepiscopia Tomisului are o arhivă mai bogată decât orice arhivă a României”

Dorinţa de a reînfiinţa la Constanţa o mitropolie rămâne pe ordinea de zi a ierarhului Tomisului, care şi-a adus în ajutor, ieri, un profesor care să vorbească despre necesitatea reactivării mitropoliei la malul Mării Negre.

Profesorul Constantin Barbu, vicepreşedinte al Academiei Tomitane (fundaţie a Arhiepiscopiei Tomisului), a spus că solicitarea ierarhului Tomisului de a reactiva mitropolia este întemeiată pe istoria milenară a vechiului Tomis, care a avut aici mitropolie încă din anul 300, înainte de cea a Argeşului, iar la conducerea bisericii au fost nu mai puţin de 11 mitropoliţi.

Ca dovadă a adus peste 200 de volume de documente pe care le-a scos din arhivele atât ale bisericilor ortodoxe din Europa, dar şi din colecţia Vaticanului.

„Arhiepiscopia Tomisului are o arhivă mai bogată decât orice arhivă a României. Au ei în România vreo carte cu volumul 281? Colecţia Vaticanului e la 245, ca să ştiţi. La Cotroceni au 20 de pagini şi spun că au un proiect de ţară“, arată prof. Constantin Barbu.