Pescuitul la năvod, în pericol: Folosirea lotcilor în Delta Dunării va fi interzisă din 2023
Agricultură
Problemei capturilor din ce în ce mai scăzute ale pescarilor din Delta Dunării coroborată cu lipsa lucrărilor de decolmatare din zonele de reproducere a unor specii de peşti i se alătură în această perioadă o alta.
Recent, Federaţia Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării a primit o notificare din partea Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Tulcea prin care este informată că începând de anul viitor ambarcaţiunile pescăreşti din lemn gudronate sau vopsite nu vor mai desfăşura activităţi de pescuit comercial, aceste substanţe fiind considerate periculoase.
Aproape 40% din bărcile din lemn folosite de cei aproape 700 de pescari pe care îi are Federaţia Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării (FOPPDD) îşi vor pierde posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea, dacă autorităţile nu iau măsuri în sensul obținerii unei derogări de la normele europene privind igiena produselor alimentare.
„Această decizie poate afecta activitatea pescarilor, pentru că ei nu au posibilitatea de a-şi achiziţiona o altă ambarcaţiune. Ei au luat din regulamentele europene pentru ambarcaţiunile puntate cu camere de depozitare. Or noi avem nişte bărci de şase, şapte metri, deschise cu care transportăm uneltele de pescuit şi tot cu ele ne desfăşurăm activitatea. Nu avem ambarcaţiuni mari de mare sau ocean. Ajungem în situaţia în care ambarcaţiunile de pescuit la năvod să nu mai desfăşoare activităţi”, a declarat pentru Ziarul Amprenta, Cătălin Balaban, vicepreşedintele Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării.
Cătlin Balaban: „Orice restricţie în rândul pescarilor ar trebui susţinută de statul român”
Dacă autorităţile române nu vor schimba normele europene, vicepreședintele FOPPD a precizat că aproximativ 405 din bărcile celor 700 de pescari membri ai federaţiei nu vor mai putea fi folosite.
„Orice restricţie în rândul pescarilor ar trebui susţinută de statul român pentru a le da posibilitatea oamenilor să-şi achiziţioneze alte bărci sau să găsim alte soluţii. Vom parcurge paşii normali prin care să atragem atenţia că aceste lotci sunt o identitate a Deltei Dunării”, a mai completat Cătălin Balaban.
Așa cum se evidențiază în notificarea transmisă Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării de către DSVSA, la nivelul județului Tulcea instituţia a autorizat până la sfârșitul lunii mai 2022 un număr de 177 de bărci, în contextul în care Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are în evidenţe 1.203 ambarcaţiuni.
„Ambarcaţiunile de pescuit care au suprafeţele interioare gudronate sau vopsite cu substanţe toxice neacceptate din punct de vedere al siguranţei alimentelor, în care peştele şi produsele din pescuit după capturare sunt depozitate la picioarele pescarilor, fără nicio protecţie, reprezintă un risc major pentru contaminarea peştelui şi produselor din pescuit, fiind necesară interzicerea pescuitului cu astfel de ambarcaţiuni, până la conformare”, se menţionează în adresa semnată de directorul DSVSA, Mitică Tuchilă.
Pescuitul la năvod, activitate specifică comunităţilor din Deltă, era foarte dezvoltat până la începutul anilor 2000.
Potrivit Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării în comunele Jurilovca şi Sarichioi existau 17 brigăzi de pescuit. Acum, în Sarichioi nu mai există nicio brigadă de pescuit la năvod, iar în Jurilovca mai sunt trei brigăzi cu câte opt ambarcaţiuni, iar fiecare brigadă numără 16 pescari.
„Capturile realizate din pescuitul la năvod nu asigurau venituri suficiente pentru a continua această tradiţie. În ultimii ani, şi numărul pescarilor experimentaţi a scăzut, iar capturile de peşte au scăzut din cauza colmatării canalelor de legătură între laguna Razim-Sinoe şi braţul Sfântu Gheorghe al Dunării şi a închiderii canalelor de la Periboina şi Edighiol, care erau rutele de migraţie a peştelui din Marea Neagră şi Dunăre”, a mai spus Cătălin Balaban.
Năvodul este o plasă de pescuit de dimensiuni mari (100 până la 1500 m lungime și 2 la 20 m lățime), confecționată din fire de cânepă, bumbac sau mase plastice. Este compusă din două aripi între care se fixează matița. Se folosește la pescuitul în ape stătătoare (lacuri, bălți, heleșteie, iazuri), în mare sau în râuri.
Sursă foto: Facebook Laguna Razim Sinoe
Citește și:
