PNL Constanța încotro?! Septimiu Bourceanu:„De multe ori PNL pare deconectat de propriul electorat”

Într-o perioadă în care scena politică din Romania este marcată de frământări puternice, de jocuri obscure de culise și de conflicte care escaladează, nici la nivelul județului Constanța situația nu este cu mult diferită. Tabla de șah a politicii județului Constanța a fost analizată de unul dintre cei mai vechi membri ai Partidului Național Liberal, actualul coordonator politic al Organizației municipale PNL Constanța, Septimiu Bourceanu.

Deși PNL Constanța se zbate de ceva vreme în mlaştina luptelor interne dintre vechii şi noii liberali se pare că lucrurile încep să se așeze. Generațiile noi de consilieri, fie ei locali sau județeni, încep să-și expună ideile în sensul progresului organizației liberale constănțene. Septimiu Bourceanu dorește formarea unei echipe unite și puternice pentru viitor, cultivând în acest sens resursa umană calitativă din interiorul partidului.

Deși văzut de unii ca viitor candidat al PNL Constanța pentru primărie, Bourceanu este reținut în a-și manifesta dorința unei candidaturi, însă critică în termeni duri modul de administrație pe care îl derulează în prezent atât edilul municipiului reședință de județ cât și președintele Cosiliului Județean Constanța.

Se vorbește despre mai multe tabere existente în interiorul PNL. Dumneavoastră din care tabără faceți parte?

În PNL nu există tabere. În PNL nu a existat niciodată delictul de opinie. Îmi susțin un punct de vedere, dar asta nu înseamnă că sunt tabere, sunt oameni care coalizează, se atrag mai mulți oameni pe o idee. Asta nu înseamnă că există grupuri, grupulețe. Fac parte dintr-o singură tabără, a PNL-ului.

PNL Constanța este perceput ca o anexă a PSD Constanța și este acuzat că de câțiva ani buni face doar jocurile acestuia din urmă. Cum comentați acest lucru?

Diferența la vot politic dintre PNL și PSD la nivelul județului a fost de 106 voturi. Orice partid își face alianțe. Avem PNL-PSD-ALDE, cu PNL în opoziție. PNL nu face opoziție de tip rusesc, „NU” la orice. Una este un calcul politic clar, argumentat administrativ și una este să votezi un lucru care este ok pentru județ sau municipiu.

Dacă noi considerăm, și colegii mei consideră că un proiect este bun pentru Constanța, nu ai de ce să-l blochezi doar pentru că inițiativa a venit de la un om sau de la altul. Partidee nu pot propune decât prin oameni. Partidul în sine are un CUI și atât. Restul este susținut de oameni. Dacă vine cineva în Consiliu Local și e bun și mă lămurește, îi dau votul. Mai există o propagandă la nivel local în care foarte multă lume a picat. Strategia PSD a fost următoarea: noi suntem un partid care putem face alianțe și cu cei de dreapta iar prin alte canale, prin oameni, mesaje politice și alte tertipuri s-a transmis următorul mesaj: PNL și PSD sunt mână în mână. Eu pot să demonstrez contrariul: de exemplu la municipiu, în ultimele luni, PNL a picat 26 de proiecte, acum ca să nu le mai pice, își retrage proiectele – că nu are voturile.

Oamenii s-au lămurit și s-a văzut când partidele și oamenii formează o alianță: la buget. PNL-ul nu votează bugetul anului în curs pentru că nu reprezintă viziunea noastră.

Dacă ne uităm, cel puțin, pe proiectele din ultimele luni, numai Decebal Făgădău face proiecte. Cât de mare să fie cultul personalității încât să te treci la toate proiectele?! Eu, în calitate de coordonator, nu am să permit niciunui om să umilească pe altcineva. Cât ține de mine, nu permit acest lucru. Lipsa de bun simț a unor colegi din Consiliu Local nu scuză incapacitatea primarului de a administra și gestiona propriii oameni. Cât nu ai capacitatea să înțelegi că nu numai tu ai idei și că există oameni în jurul tău cu o experiență de viață și profesională, și poate au și idei bune, n-ai ce căuta într-o funcție.

Un oraș ca să se dezvolte are nevoie de o echipă, cu oameni diferiți, cu experiențe de viață diferite. Aceștia trebuie să agreeze o strategie de dezvoltare, unii sunt votați iar unii contribuie căci așa este societatea organizată. N-am să permit nimănui o abordare ieșită din limitele bunului simț. Să încerci să iei un proiect doar pe numele tău, doar pentru a avea argumentul că PNL-ul nu a avut niciun proiect…

Ce părere aveți despre o eventuală candidatură a domnului Mohamad Murad pentru funcția de primar al municipiului Constanța, din partea PNL?

Am înțeles că el își face o analiză și va lua o decizie dacă va vrea să candideze. Este foarte bine să avem cât mai mulți candidați. În Constanța trebuie să existe o dezbatere asupra unor proiecte de dezvoltare a Constanței. Cu cât există mai mulți oameni care dezbat și propun, cu atât mai bine. Suntem în 2018, până în 2020 mai este.

Este adevărat că ar fi existat niște negocieri cu PSD și că de fapt Mohamad Murad ar fi un candidat „iepuraș” care ar facilita candidatului PSD-ului câștigarea primăriei Constanța?

Eu știu ce discută PSD-ul?! În ziua de astăzi nu știi cu cine stai de vorbă în PSD că nu știi cine decide. Vă dați seama ce preocupare au ei, cine este candidatul PNL!?

Din punctul meu de vedere, să-și ducă la final mandatul, să ne lase pe noi în pace, noi suntem opoziția, nu majoritatea. Cum pune problema PSD-ul, despre modul în care organizațiile politice, altele decât ei, își gestionează activitatea, nu este problema lor.

În Constanța trebuie să existe o discuție largă asupra modului în care îndreptăm Constanța. Să nu se mai intereseze PSD care sunt candidații la PNL. Oricum, PNL-ul va avea candidat. Nu asta este problema lui (n.r. președintelui Consiliului Județean) să ne pună nouă candidat. Nu o să pună el niciodată candidatul PNL-ului. Să vedem dacă mai ajunge el candidat. Eu nu cred asta. Cred că Decebal (n.r. Făgădău) îl schimbă, împreună cu Felix (n.r. Stroe).

Luați în calcul o candidatură pentru funcția de primar al municipiului Constanța?

Pentru candidatura la primărie sau orice candidatură în următoarea perioadă, PNL-ul trebuie să facă o analiză sociologică, sau mai multe, studii de impact care să evidențieze structura electoratului de dreapta, care este într-o dinamică permanantă generată de mulți factori: generații, vârste, acces la informație, la școală.

Eu cred că PNL pe ansamblu trebuie să facă o analiză a tipului de electorat pe care îl are, lucru care nu l-a mai făcut demult. Din punctul meu de vedere, de multe ori PNL pare deconectat de propriul electorat. Dacă nu ai o astfel de analiză, asupra propriului electorat și a dinamicii lui, tu nu știi ce mesaj să transmiți. S-ar putea să transmiți un mesaj corect care să nu fie înțeles sau s-ar putea ca tu să nu înțelegi ce ți se transmite din partea electoratului. Nefiind calibrate aceste lucruri, rezultatul nu poate să fie decât unul tragic.

Evaluarea trebuie să aibă loc în trei etape: una – până în europarlamentare, o alta – prezidențiale și cea de-a treia la locale. Europarlamentarele definesc intenția electoratului, la prezidențiale se votează omul, iar un om adună mult mai multe voturi decât partidul. La locale se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat și la alegerile trecute: schimbarea generației în rândul administrației publice locale (consilieri locali, municipali, județeni, primari, viceprimari). Odată cu acest eșalon va fi un impact și asupra prefecților.

Contează mult să vedem ce spun analizele sociologice. Eu cred că PNL trebuie să ia decizii care țin de eficiență și de rezultatul pe care vrei să îl obții. De exemplu, în ceea ce mă privește, s-ar putea, ca din analiza respectivă, să rezulte anumite lucruri. Atunci, alături de echipă să luăm niște decizii. S-ar putea să vedem că oamenii vor să dezvoltăm județul într-un anume sens și să vedem viziunea comună sau că avem câteva lucruri de armonizat. Eu nu cred în organizații politice care sunt formate în spatele unui lider, nici în războiaie interne. Cred în organizații construite pas cu pas. Cel mai important proiect al meu, unde mă văd lucrând alături de colegi și de oameni care au viziuni de dreapta, este să creăm un mediu politic productiv. Sună ciudat în ziua de azi, dar asta ar trebui să facă partidele.

Colegilor mei le propun, și asta s-a văzut în Consiliul Local, să aibă o reacție unitară, să fie coerenți. Nu cred în propaganda potrivit căreia trebuie să producem 300 de proiecte pe oră. Nu, trebuie să producem 3 – 4, dar coerente și cu impact, și necesare oamenilor.

O discuție despre eventuala mea candidatură pleacă de la consultări interne. Acum, PNL trebuie să se concentreze pe modalitatea de reconectare la propriul electorat și apoi, împreună cu propriul electorat, să genereze candidații pentru CL, CJC, oameni care să-și asume funcțiile de la început…. de viceprimar, primar, președinte CJC…. Toate trebuie spuse transparent și oamenii să știe: când a câștigat PNL-ul se știe cine ce funcții ocupă.

Care sunt cele mai mari probleme pe care le are Constanța acum?

În Constanța este o dezbatere foarte puternică între două subiecte care la prima vedere sunt strâns legate, dar dacă ne uităm mai aproape sunt complementare: prima este problema spațiilor verzi iar cea de-a doua a construcțiilor. Cea din urmă a devenit o problmă atât de mare încât oricine construiește ceva astăzi, este văzut cu ochi nepotriviți. Chiar dacă el își utilizează dreptul asupra proprietății sale, conform legislației în vigoare.

Se pune o presiune pe Consiliul Local să nu aprobe proiecte care se referă la construcții și care îndeplinesc toate condițiile. Lumea este supărată că nu sunt spații verzi încât rejectează tot.

Când ne uităm la buget și vedem că este unul slab, vedem că bugetul Constanței nu este construit într-o proporție însemnată din dividende, profit. Să revoluționezi de pe o zi pe alta, nu poți. Ar trebui să ne asigurăm că reușim să ne dezvoltăm integrat astfel încât să satisfacem și nevoia de spații verzi a Constanței și nevoia de construcții pentru că ele înseamnă locuri de muncă, ulterior generare de venituri.

Cum vedeți municipiul și județul Constanța în acest moment?

Noi, în județul Constanța, nu vrem să avem responsabilitatea actului administrativ. Sunt mulți funcționari publici care din diferite motive nu își asumă responsabilitatea actului administrativ.

Tot județul este blocat. PSD vrea să construiască imaginea conform căreia la CJC există o persoană care reprezintă viitorul. În realitate, dacă municipiul nu este puternic, nu putem avea un județ puternic. Nu pot să am un județ bine consolidat și dezvoltat dacă municipiul e sărac. Lipsa de responsabilitate a actului administrativ duce la blocarea Constanței. Constanța merge prin inerție și e gripată.

Când mă uit la câți bani au atras primarii de la sate și la câți bani nu a atras primarul municipiului reședință de județ, mă gândesc cât de anacronic este el. Acum avem o administrație anacronică. Totul vine din incompetență, din indolență, din angajarea cât mai multor pile, darea la o parte a oamenilor competenți din primărie și lipsa de autoritate a primarului.

Recuperarea diferenței de dezvoltare dintre noi și cei cu care alegem să ne comparăm are costuri mult mai mari decât să faci investiția corect de la început.

Constanța din punct de vedere administrativ, politic, diplomatic, este izolată. S-a izolat pentru că nu există oameni politici puternici, un model de bune practici, o relație cu alte instituții. De exemplu, în loc să avem o relație corectă și de apropiere cu județul Tulcea, noi am reușit să îi tratăm ca pe o rudă săracă.

Politica în județul Constanța este condusă pe baza orgoliilor politice și a alianțelor politice de moment. Aud din ce în ce mai des oameni care vor să plece din Constanța, în alte orașe. Lehamitea indusă de această administrație i-a făcut pe oameni să se pregătească mental să se reloceze și să-și rupă relațiile de aici și să o ia de la zero în altă parte.

Județul Constanța este într-o situație hilară și stupidă în același timp. Președintele Consiliului Județean este în următoarea situație: subalternul lui este șeful lui politic. Există vreodată posibilitatea ca Țuțuianu să ia vreo măsură administrativă împotriva șefului de partid?!  Dacă cel din urmă generează un procedeu de excludere din partid a persoanei care este președinte CJC acesta își pierde calitatea de membru PSD și automat își pierde și postul.

Președintele CJC joacă doar un rol și atât. Această funcție ca să fie plină trebuie să aibă două calități: autoritatea publică și cea administrativă. Cum să se deschidă județul în această situație?!

O viziune pentru județul Constanța nu o pot imagina la acest moment. Încep să-mi pun întrebări, pe mai multe domenii, unde se va ajunge, cum o proiectăm. După ce stabilim proiecția în dezvoltarea județului putem vedea unde orientăm fondurile.

Dacă ne uităm în istoria Consiliului Județean Constanța, mai recentă sau mai veche, sunt localități unde s-au investit multe milioane de euro cu o ineficiență la fel de mare. Eu nu am o problemă că se împart banii după un algoritm politic, ci am o problemă în ceea ce privește oportunitatea și eficiența. Județul nu are o viziune de atragere a unor fonduri private.

Chiar dacă avem un președinte tânăr ca și vârstă el, din punct de vedere politic și administrativ, nu reprezintă garanția că lucrurile în Constanța sunt fluide din punct de vedere economic. Putem atrage și investiții publice din societăți comerciale ale statului să investească aici. Nu există o viziune pe termen lung a creșterii încasărilor la bugetele locale, CJC, etc din dividente. Bugetul se bazează pe strângerea de bani din taxe și impozite locale.

O mare parte a primarilor PNL din județul Constanța acuză faptul că sunt folosiți doar în campaniile electorale pentru a aduce voturi partidului iar în rest sunt uitați. Cum comentați acest lucru ?

Relația este una bună pentru că primarii, majoritatea lor, fac parte din conducerea partidului. Au responsabilitatea conducerii acestei organizații, fiecare la fel de mult ca și mine, care fac parte din Biroul Județean, în mod egal. Ideea ar trebui reformulată: când 20 de ani vezi că s-au băgat bani în unele localități, multe milioane, și altele nu au primit niciun ban, când vezi că oamenii tăi sunt discriminați că au ales altă culoare politică, te apucă nervii.

Eu cred că în Consiliul Județean, PNL ar trebui să fie mult mai agresiv și mult mai abil în negocierile cu PSD-ul. Cred că PNL are și responsabilitatea de a se bate pentru lucruri care nu țin neapărat de localitățile lor, dar care afectează și localitățile din care fac parte. De exemplu, infrastructura de gaz, rutieră, irigații, proiecte începute și nefinalizate.

Primarii din Constanța au o singură mare pretenție: ca ceea ce se hotărăște și se asumă, să se ducă la îndeplinire. Cei care se ocupă de gestionarea relațiilor cu Consiliul Județean ar trebui să fie mult mai bătăioși. Nevoile primarilor PNL care au fost discriminați din 2000 până acum nu se rezolvă doar cu alocare de fonduri pe diferite perioade, pe un mandat. PNL ar trebui să pună mai multă presiune pe președintele CJC și pe PSD în ajutorul tuturor primăriilor discriminate.

Suntem o echipă, am crescut de la 10 primari până la 28, în mod natural. Este frustrant să vezi unii primari că la fiecare alocare primesc bani mulți. Președintele Consiliului Județean nu are capacitatea să-și asume un risc electoral tocmai pentru a dezvolta și alte localități.

Va avea organizația județeană a PNL Constanța candidat la alegerile europarlamentare?

Este o decizie pe care o vom lua în interiorul partidului. Decizia care se va lua la nivel național cred că va fi aceea ca partidul să aibă liste naționale. Dacă unul dintre colegii mei își va dori să fie pe listă, îl voi sprijini, la fel și organizația. Din câte știu eu, nu este vorba de nimeni până acum.

La alegerile europarlamentare sunt foarte importante primele nume și sper ca PNL să învețe din experiența „Mircea Diaconu”. Eu, alături de George Dragomir, am susținut ca Mircea Diaconu să fie, la alegerile precedente, primul pe listă. PNL-ul l-a pus pe un loc dezonorant pentru dânsul, și a plecat.

Partidele trebuie să se reechilibreze la electoratele lor. Noi am ales să avem o listă de soții. Nu este nimic rău, numai că în percepția publică nepotismul nu este agreat. Europarlamentarul este un ambasador a cărui activitate se bazează foarte mult pe relațiile pe care le are. Noi resetăm acum. Găsim alții cărora le ia cel puțin cinci ani să-și dezvolte relații. Acolo lucrurile se discută instituțional, cuvântul dat, este cuvânt dat. Diplomația nu se construiește de pe o zi pe alta. Mi se pare că aruncăm mult prea repede structura organizațională a oamenilor pe care i-am susținut în diferite poziții. Asta din pricina incapacității noastre de a înțelege importanța resursei umane.