Poziţiile de prefect şi subprefect sunt funcţii de demnitate publică. Ordonanţă de urgenţă azi pentru modificarea Codului administrativ 

Guvernul are pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri, de la ora 13.00, un proiect de ordonanţă de urgenţă care modifică şi completează OUG 57/2019 privind Codul administrativ. Astfel, noile reglementări fac referire la statutul prefectului şi al subprefectului. Astfel, funcţiile de prefect şi de subprefect sunt funcţii de demnitate publică, iar drepturile de natură salarială sunt stabilite prin reglementările privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. De asemenea, poate fi numită prefect sau subprefect persoana care nu se găseşte în cazuri de incompatibilitate, iar la nivelul instituţiei prefectului este înfiinţată funcţia de secretar general al instituţiei prefectului.

Documentul complet poate fi accesat AICI.

Ludovic Orban a anunţat că PNL va avea 23 de prefecţi şi 47 de subprefecţi, USR-PLUS va avea 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi, iar UDMR va avea 5 prefecţi şi 10 subprefecţi şi consideră că negocierile cu celelalte partide vor fi finalizate într-o săptămână sau două.

Liderul liberalilor a adăugat că va fi un BPN al partidului în această săptămână, după ce va fi încheiată evaluarea candidaţilor pentru diferite funcţii, iar premierul Florin Cîţu va veni cu o propunere pentru poziţia de secretar general al Guvernului.

„Poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este cetăţean român şi are domiciliul în ţară;

b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;

c) are capacitate deplină de exerciţiu;

d) nu a suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;

e) nu se regăseşte în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei;

f) are studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă.

g) a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii.

Condiţia prevăzută la alin. (2¹) lit. g) se consideră îndeplinită în situaţia în care persoana care poate fi numită în funcţia de prefect sau subprefect a absolvit programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, precum şi dacă persoana a ocupat cel puţin un mandat întreg funcţia de senator sau deputat”, potrivit proiectului de OUG.

Totodată,  „pe perioada exercitării funcţiei de prefect sau subprefect, se suspendă contractul de muncă, respectiv, raportul de serviciu al acestuia, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege”.

Conform sursei citate, la nivelul instituţiei prefectului este înfiinţată funcţia de secretar general al instituţiei prefectului.

„Secretarul general al instituţiei prefectului este înalt funcţionar public şi se subordonează nemijlocit prefectului.

Secretarul general al instituţiei prefectului este absolvent de studii superioare juridice, administrative sau ştiinţe politice.

Secretarul general al instituţiei prefectului asigură conducerea operativă a instituţiei prefectului, precum şi stabilitatea funcţionării acesteia, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale între compartimentele instituţiei.

Secretarul general al instituţiei prefectului sprijină activitatea prefectului în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 255 şi coordonează structura/structurile de specialitate prin care se realizează aceste atribuţii.

Atribuţiile secretarului general al instituţiei prefectului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea minister ului care coordonează instituţia prefectului, cu avizul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice.”, potrivit documentului.

De asemenea, în fiecare judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti funcţionează un colegiu prefectural compus din prefect, subprefect, secretarul general al instituţiei prefectului şi conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, care sunt organizate sau au sediul în judeţul respectiv sau în municipiul Bucureşti, după caz.

„Numirea, modificarea, suspendarea, încetarea raporturilor de serviciu ale înalţilor funcţionari publici, precum şi sancţionarea disciplinară a înalţilor funcţionari publici se fac, în condiţiile legii, de către prim-ministru, prin decizie, cu excepţia funcţiilor publice pentru care competenţa de numire este reglementată expres prin acte normative speciale”, mai arată proiectul de OUG.