Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, prezent la a 152-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor

În perioada 29 noiembrie – 01 decembrie la Bruxelles s-a desfășurat cea de-a 152-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor. Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, în calitatea sa de membru al comitetului, a luat parte la conferință.

În cadrul sesiunii plenare de astăzi, ordinea de zi a cuprins „Dezbateri pe probleme locale ale Uniunii Europene”. Primarul comunei Cumpăna a avut o intervenție cu tema „Politica de coeziune în zonele rurale”:

„Politica de Coeziune oferă platforma ideală pentru dezvoltarea sustenabilă , pe termen lung , a zonelor rurale, Uniunea urmărește reducerea discrepanțelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și a întârzierii regiunilor cel mai puțin favorizate. Dintre regiunile vizate, se va acorda o atenție deosebită zonelor rurale (…)” Articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene este clar: zonele rurale ale Europei au nevoie de o atenție specială și de soluții pentru promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale. .

Zonele rurale reprezintă aproape 30% din populația UE și 80% din teritoriul acesteia, ceea ce le face o parte vitală a redresării și dezvoltării Europei.Viziunea pe termen lung a Comisiei Europene pentru viitorul zonelor rurale este un început promițător, dar pentru a deveni realitate va fi nevoie de voință politică din partea tuturor nivelurilor de guvernare, a părților interesate și a cetățenilor deopotrivă.

În urma mai multor inițiative la nivel european pentru orașe și zonele urbane – cum ar fi „Agenda urbană” a Pactului de la Amsterdam – este, de asemenea, important ca cetățenii din zonele rurale îndepărtate să nu se simtă lăsați în urmă de politica europeană. 

Zonele rurale din UE se confruntă cu o serie de provocări, cum ar fi: Îmbătrânirea populației, ceea ce duce la o scădere a numărului de persoane în vârstă de muncă, precum și o piață a forței de muncă slabă, lipsa infrastructurii și a serviciilor, o economie slab diversificată, combinația de venituri scăzute și un risc mai mare de sărăcie și excluziune socială, abandonarea terenurilor agricole, lipsa facilităților educaționale, rata ridicată a abandonului școlar și decalajul digital.

 Acesta este motivul pentru care, în programul său de lucru pentru 2021, Comisia Europeană a propus o Comunicare privind viziunea pe termen lung pentru zonele rurale, în cadrul priorității „Un nou impuls pentru democrația europeană”. În discursul său în Parlamentul European în urmă cu un an, președintele Von der Leyen a explicat necesitatea de a aduce o viață nouă zonelor rurale. Mai multe state membre, au, de asemenea, strategii naționale de consolidare a zonelor rurale.În calitate de membru al COR, dar mai ales  ca primar al uneia dintre comunele din Romania apreciez cu siguranță aceste inițiative. Toți jucăm un rol major în noua politică de coeziune pentru 2021-2027. Cu provocări precum dubla tranziție verde și digitală, demografia și  consecințele pandemiei și ale agresiunii rusiei împotriva Ucrainei, trebuie să avem o viziune clară  despre cum să includem , să sprijinim și să încurajăm zonele rurale.Nu m-aș duce până la dna. președintă Von der Leyen, care a afirmat că „zonele rurale sunt (…) bătaia inimii economiei noastre”, deoarece comitetul nostru încearcă întotdeauna să evite impresia unui concurs între mediul rural și cel urban. În schimb, încearcă să creeze un sentiment că, împreună, regiunile Europei pot crea cele mai bune condiții de viață pentru cetățeni – orașele depind de zonele rurale și invers.Cu toate acestea, adunarea opiniilor comunităților și întreprinderilor rurale prin consultări publice este o modalitate bună de a afla mai multe despre nevoile și dorințele lor principale, pentru a le ajuta să își atingă întregul potențial în următoarele decade.

Politica de coeziune a fost și va continua să fie instrumentul perfect pentru a sprijini zonele rurale în dezvoltarea lor. Un număr substanțial de zone rurale se numără printre regiunile cel mai puțin favorizate din UE, cu un PIB pe cap de locuitor semnificativ sub media europeană. În ultima perioadă de programare, 2014-2020, mai mult de 33 de miliarde EURO urmau să fie investiți în zonele rurale. Aceasta reprezintă aproape 25% din toate investițiile în politica de coeziune care vizează un anumit tip de teritoriu. Aceste cifre, însă, surprind doar investițiile alocate în mod clar prin programe în zonele rurale. Peste 58% din investițiile în politica de coeziune nu sunt legate de nici un tip specific de teritoriu. Prin urmare, este probabil ca zonele rurale să beneficieze de fapt de mai multe investiții în politica de coeziune decât ar sugera aceste cifre.Setul de instrumente oferit de Politica de Coeziune include Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul Social European (FSE) – ambele ajută la finanțarea asistenței pentru crearea de locuri de muncă în afara industriei agricole, sprijină IMM-urile și finanțează infrastructura în sate.Subiecte precum incluziunea socială și lupta împotriva sărăciei, care, în opinia mea, ar trebui sa beneficieze de o mai mare atentie, pot fi abordate și de fondurile structurale. Zonele rurale au nevoie de sprijin. Ceea ce nu au nevoie , sunt reguli complexe și sarcini administrative atunci când accesează fondurile structurale. Prin urmare, regret în continuare faptul că Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) nu mai face parte din Regulamentul privind prevederile comune. Acest regulament acționează ca „umbrelă” pentru toate celelalte fonduri structurale și ar fi avut sens să existe reguli și orientări comune pentru fondurile care au aceleași obiective. De ce un fond care sprijină „dezvoltarea regională” și unul care sprijină „dezvoltarea rurală” nu respectă aceleași reguli și împărtășesc prevederi comune? Rămâne neclar pentru mine. Sper ca in viitoarea politică de coeziune acest lucru să se întample.

Coeziunea are un rol unic dat de Tratat și este de datoria noastră să o modelăm pentru a ajuta regiunile și teritoriile care au cea mai mare nevoie de ea pe calea lor de tranziție și sprijin pentru creștere.Modelul nostru social european trebuie consolidat și trebuie să ne bazăm pe lecțiile învățate din criză. Aspectele demografice sunt de o importanță capitală pentru toate țările din toate regiunile, dar mai ales în zonele rurale din întreaga Europă. Este necesară o abordare comună pentru a inversa tendințele îngrijorătoare. În primul rând în zonele noastre rurale, unde situația este îngrijorătoare. În acest sens, salut comunicarea viziunii pe termen lung, dar trebuie să venim urgent cu noi acțiuni concrete. Nu ne putem permite să pierdem oportunitățile oferite de actualul Cadru Financiar Multianual și Mecanismul de Redresare și Reziliență, dar ar trebui să ne gândim deja la viitor, după 2028 și următorul Cadru Financiar Multianual. Dacă dorim ca promovarea  și dezvoltarea zonelor rurale din Europa  să capete amploare, trebuie să continuăm să le discutăm”, a susținut Mariana Gâju, primar al comunei Cumpăna, în intervenția sa din plenul Comitetului European al Regiunilor.

Citește și:

(VIDEO) Mesajul primarului comunei Cumpăna, Mariana Gâju, cu ocazia Zilei Naționale a României