Programul complet al Praznicului Botezului Domnului în Arhiepiscopia Tomisului
Cultură
Miercuri, 6 ianuarie, Biserica Ortodoxă va prăznui Botezul Domnului nostru Iisus Hristos sau Boboteaza.
Cu acest prilej, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va avea următorul program:
Ajunul Bobotezei – marți, 5 ianuarie
– ora 5.15, va oficia Liturghia Sfântului Vasile cel Mare la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța, urmată de slujba de Sfințire Mare a apei, la ora 7.00, slujbă identică cu cea oficiată în ziua de Bobotează. Apa sfințită va fi apoi îmbuteliată în 120.000 de PET-uri ce vor fi oferite credincioșilor constănțeni de Bobotează;
– ora 14.00, Arhiepiscopul Tomisului va poposi la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea Hârșova (din parcul de la Dunăre). De aici se va pleca în procesiune către malul Dunării Port. Slujba de Sfințire Mare a Apei va fi oficiată la ponton, apoi ierarhul va arunca trei cruci în apa Dunării, ce vor fi recuperate de către tineri curajoși.
Botezul Domnului – miercuri, 6 ianuarie
– ora 8.30, va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța, urmată, la ora 11.00, de tradiționala Procesiune de Bobotează, de la Catedrală până în Portul Tomis, unde, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, va oficia slujba de Sfințire Mare a apei. La sfârșitul acesteia, IPS Teodosie va arunca trei cruci în apele mării, ce simbolizează Arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului.
– ora 14.45, Arhiepiscopul Tomisului va oficia slujba de Sfințire Mare a apei la debarcaderul din localitatea Ovidiu (str. Primăverii);
– ora 17.00, IPS Teodosie va oficia slujba Vecerniei la biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Techirghiol (str. Plantelor, nr. 3, lângă Grădinița nr. 2).
Praznicul Botezului Domnului
Biserica Ortodoxă prăznuiește pe 6 ianuarie Botezul Domnului nostru Iisus Hristos sau Boboteaza. Numită teologic și Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea ne amintește de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a venit la râul Iordan și a fost botezat de către Sfântul Ioan Botezătorul.
În acel moment s-a auzit din cer glasul lui Dumnezeu-Tatăl, care a mărturisit despre Hristos că este Fiul lui Dumnezeu, iar Duhul Sfânt S-a pogorât peste El în chipul unui porumbel. Totodată și Sfântul Ioan Botezătorul a mărturisit despre Iisus că este Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii. Astfel, din acel moment, Iisus se arată lumii ca fiind Mesia, Mântuitorul, Cel profețit și așteptat de către poporul Israel.
Primele mențiuni despre această sărbătoare apar înainte de secolul III, iar atestarea documentară s-a făcut de către Clement Alexandrinul, în lucrarea „Stromata I”, dar și în „Constituțiile Apostolice”, unde Boboteaza este menționată alături de Nașterea și Învierea Domnului.
Marii cuvântători ai secolelor IV-V ne-au lăsat predici celebre la Bobotează, iar pe la anul 400 sărbătoarea era ținută cu mare fast, în această zi fiind interzise reprezentațiile artistice. Mai târziu, Biserica a obișnuit ca Botezul catehumenilor să se facă în ziua de Bobotează, fapt ce a atribuit sărbătorii și denumirea de ”luminare” sau ”sărbătoarea luminilor”.
Rânduiala bisericească prevede ca în această zi preoții să meargă pe malul unei ape și să oficieze slujba sfințirii mari a apei. Totodată, după slujbă, pentru a sublinia prezența Sfintei Treimi în apa Iordanului, preoții aruncă trei cruci în apă.
Slujba Aghesmei Mari
Inițial slujba Aghesmei Mari se făcea în Ierusalim, unde se păstra amintirea Botezului Mântuitorului. De aici s-a răspândit în Antiohia, Constantinopol și Asia Mică. Vorbind despre importanța Bobotezei, Sf. Simeon al Tesalonicului apreciază că, în această zi, nu se face doar reînnoirea Botezului Domnului, ci și a Harului primit de fiecare dintre noi la Botez.
Slujba Aghesmei Mari este mai dezvoltată și mai solemnă decât la Agheasma mică, iar cântările și rugăciunile din cursul ei pomenesc și proslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în apele Iordanului.
Elementul central este o mare și frumoasă rugăciune de sfințire a apei, adresată Sfintei Treimi („Treime mai presus de fire…”), alcătuire a Patriarhului Sofronie al Ierusalimului, pe la anii 634-638. Rugăciunea conține o dublă invocare întreită a Duhului Sfânt (de 2 ori câte 3), pentru a se sfinți apa.
În acest fel preînchipuim coborârea în Iordan a celor două firi ale Mântuitorului (Dumnezeu și Om) precum și arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului.
La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea și busuiocul în apă cântând troparul praznicului: „În Iordan botezându-te Tu, Doamne…”
Agheasma Mare (Apa sfințită de Bobotează)
Termenul „agheasmă” înseamnă deopotrivă atât lucrarea de sfințire a apei, cât și însăși apa sfințită. Agheasma de la Bobotează este denumită Mare deoarece are o putere deosebită. Efectele sunt arătate chiar de textul rugăciunii:
„Și-i dă ei harul izbăvirii și binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toți cei ce se vor stropi și vor gusta dintr-însa să o aibă spre curățirea sufletelor și a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfințirea caselor și spre tot folosul de trebuință…”.
De aceea, Agheasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot așa de proaspătă, de curată și de bună la gust, ca și atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, Sfinții Părinți și scriitorii bisericești.
În casele credincioșilor, Agheasma se păstrează la loc de cinste, în sticle curate. Se poate bea pe nemâncate în fiecare zi, până pe 14 ianuarie, când este Odovania praznicului Bobotezei. Ea se mai poate bea în zile de post mai aspru sau la unele sărbători, cu binecuvântarea preotului duhovnic, după Spovedanie.
Anafura se ia după Agheasma Mare.
Citește și:
