Radu Mazăre la pledoaria finală, către judecători: „Cartierul Henri Coandă a fost un proiect de suflet”
Știrile zilei
Fostul edil al Constanței, Radu Mazăre, și fratele acestuia, Alexandru, au vorbit, luni, în fața judecătorilor instanței supreme, în dosarul în care ambii au fost achitați de prima instanță în mega-dosarul privind construcția cartierului de locuințe sociale Henri Coandă.
Concret, instanța a ascultat, luni, pledoariile finale iar la final de proces ultimul cuvânt al celor judecați pentru fapte de mare corupție.
Este de amintit că în acest caz, achitarea a survenit urmare unei decizii CCR privind mandatele de siguranță națională executate de SRI în dosarele DNA, și după eliminarea tuturor interceptărilor din caz de către completul de trei judecători.
Astfel, după ce avocatul lui Mazăre a explicat instanței de ce clientul său și fratele acestuia trebuie să rămână achitați, cei doi, pe rând au explicat judecătorilor că nu s-ar face vinovați de faptele pentru care au fost trimiși în judecată.
Alexandru Mazăre
„Onorată doamnă președinte, onorata instanță, am de spus trei aspecte.
Nu l-am cunoscut pe domnul Morgenstern decât la momentul inaugurării cartierului la ceremonia oficială.
Nu am avut niciodată discuții cu fratele meu Radu Mazăre în legătură cu proiectul de case, nu am avut înțelegeri financiare.
Nu am cunoscut pe nimeni și nu am interacționat cu nimeni în ceea ce privește comisia de licitație.
Nu am fost informat cu privire la relația dintre Gavrilă și Schwanterberg. Vă rog să mențineți hotărârea”, a spus mezinul familiei Mazăre.
La rândul său fostul edil a afirmat că nu putea primi mită pentru un proiect din care constructorul nu ar fi avut niciun beneficiu.
Radu Mazăre
„Acest proiect a fost unul foarte important și de suflet al administrației pe care am făcut-o, pentru administrația de 15 ani.
Este meritul constructorului că a fost finalizat. Chiar am fost surprins de acuzația ca as fi luat mita, pentru că proiectul nu prevedea profit pt constructor.
Contul din 2003 nu l-am declarat pentru că am avut o înțelegere cu Elan. El vira bani în acest cont iar apoi urma să facem investiții.
Respingeți apelul Parchetului, sunt nevinovat și aștept să se facă dreptate”, a arătat fostul edil, din penitenciar, prin videoconferință, în ultimul său cuvânt.
Completul de cinci judecători a stabilit pronunțarea unei decizii definitive în acest caz în 7 martie.
La final…
Un complet de cinci judecători de la instanța supremă a finalizat, luni, apelurile din meg-dosarul de corupție al fostului edil Radu Mazăre în care acesta a fost achitat de prima instanță pentru pretinsa primire a unei mite privind ridicarea cartierului de locuințe sociale Henri Coandă.
La termenul de luni instanța a stabilit că probatoriul din faza apelurilor este complet și că pot fi ascultate pledoariile finale în caz.
Astfel, au vorbit, pe rând, procurorul DNA, avocații celor doi inculpați dar și aceștia în ultimul cuvânt.
Procurorul DNA a taxat decizia primilor trei judecători prin prisma eliminării de la dosar a interceptărilor.
Cu tunul pe Radu Mazăre
Procurorul DNA a explicat în fața judecătorilor ICCJ că obținerea interceptărilor din cauză s-a făcut legal în raport de legislația existentă la momentul cercetărilor.
„Vorbim de o greșită soluție de achitare pentru luare de mită pentru inculpați. Motivele de Apel sunt ample la dosarul cauzei. Punctez aspectele esențiale.
Soluția de excludere a interceptărilor și felul în care instanța a interpretat decizia pe mandatele de siguranță națională.
Este vorba despre mandatul din 25 martie 2011 și iunie 2011. Este vorba despre temeiul de drept litera e și l din Legea siguranței.
Trebuie observat că nu a reprezentat singurul temei pentru emiterea mandatelor. Decizia de achitare a avut ca temei o interpretare trunchiata a probelor. Constatati caracterul legal al acestor probe.
Morgensterm și Shapir – condamnați pentru evaziune fiscală. S-a stabilit caracterul fictiv al contractelor. În cuprinsul hotărârii avem detaliate Infracțiunilor dar ce interesează cauza de fata e caracterul fictiv.
Considerații pe decizia de achitare.
– nu a fost analizata activitatea infracțională in raport cu tranzacțiile
-preocuparea esențială a instanței de fond a fost analiza soldurilor. Nu are relevanta dacă înainte de infracțiuni existau sau nu sume de bani in conturi.
Mazăre este inițiator al hotărârii de CL care a dat denumirea proiectului și este din cercul lui Morgenstern. Proiectul nu era public. Deși nu avea atribuții în comisia de evaluare, a avut rol decizional la licitație.
Autorul luării de mită și complicele s-au întâlnit și au vorbit despre etape importante ale licitației.
Au fost încheiate 7 subcontracte. Morgenstern se afla în biroul lui Mazăre la data încheierii contractelor.
În mod facil instanța de judecată și-a însușit apărările inculpaților din acest dosar. Inculpații au avut poziții oscilante”, a explicat magistratul DNA judecătorilor ICCJ.
În final el a cerut „admiterea apelurilor și condamnarea lui Radu și și Alexandru Mazare pentru luare de mita și complicitate, pentru că faptele sunt pe deplin dovedite.
Totodată procurorul a cerut condamnarea acestora la pedepse „cu închisoarea în limitele speciale prevazute de lege”.
Cooperativa de achitări „CCR”
În 2018, la momentul achitării fostului edil, instanța supremă a eliminat mai multe interceptări din dosarul în care Radu Mazăre a fost achitat, deoarece temeiul legal în care au fost emise mandatele a fost declarat neconstituțional, iar infracțiunile cercetate în cauză nu reprezintă o amenințare la adresa securității naționale.
„Având în vedere caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, Curtea a reținut că este obligatoriu ca acestea să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis și previzibil, atât pentru persoana supusă acestei măsuri, cât și pentru organele de urmărire penală și pentru instanțele de judecată.
În mod contrar, s-a ajunge la posibilitatea încălcării într-un mod abuziv sau aleatoriu a drepturilor fundamentale, esențiale într-un stat de drept, privind viața intimă, familială și privată.
Așadar, temeiul legal în baza căruia au fost emise mandatele de siguranţă naţională a fost declarat neconstituţional. Se pune problema în ce măsură aceste interceptări ale convorbirilor telefonice dispuse pe baza unor mandate de siguranţă naţională mai pot fi avute în vedere în soluţionarea cauzei”, au pregizat magistrații instanței supreme, în motivarea deciziei de achitare a lui Radu Mazăre.
Radu Mazăre a fost achitat în primă instanță, de un complet de trei judecptori, în luna iunie 2018, în dosarul locuinţelor sociale „Henri Coandă”, aceeași măsură fiind pronunțată și pentru omul de afaceri Avraham Morgenstern.
În motivarea deciziei de achitare, magistrații spun că judecătorul de cameră preliminară a a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, implicit şi a interceptărilor telefonice, însă decizia CCR a venit după acel moment.
„Prin Decizia nr. 802/5.12.2017 a Curţii Constituţionale s-a statuat că o verificare a loialităţii/legalităţii administrării probelor, din această perspectivă este admisă şi în cursul judecăţii.
Altfel spus, probele menţinute ca legale de judecătorul de cameră preliminară pot face obiectul unor noi verificări de legalitate în cursul judecăţii.
Ca atare, interceptările convorbirilor telefonice au fost realizate de SRI în baza unor mandate de siguranţă naţională emise în temeiul unor dispoziţii legale neconstituţionale şi privesc infracţiuni care nu reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Din acest motiv, nu vor fi avute în vedere la soluţionarea cauzei”, mai spun judecătorii.
Este vorba despre cinci interceptări din dosar care, potrivit motivării, oricum nu dovedesc spusele procurorilor privind faptele pe care inculpații le-ar fi săvârșit:
„Admiţând că se va aprecia în sens contrar, în sensul că odată verificate în camera preliminară rămân câştigate cauzei, cele 5 interceptări ale convorbirilor telefonice realizate de SRI pe baza unor mandate de siguranţă naţională care privesc infracţiuni care nu reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale – nu dovedesc ceea ce susţine parchetul, existenţa unei înţelegeri între Mazăre Radu Ștefan şi Morgenstern Avraham referitoare la faptul că societatea Saphir Structures SRL urma să câştige licitaţia”.
Totodată, Completul de 3 judecători (Simona Neniță, Anca Alexandrescu și Daniel Grădinaru) care a pronunțat soluția mai vorbește în motivare și despre o constatare tehnico-științifică cerută de procuror în timpul urmăririi penale.
Această constatare a fost efectuată de către specialiștii din cadrul UM 0232 București care trebuiau să analizeze caracteristicile fizico-chimice ale substanțelor prezentate pe un document din dosar, precum și identificarea echipamentelor de imprimare și a instrumentelor de scriere pe document, în vederea stabilirii dacă a fost întocmit o anumită dată.
Și raportul acesta a fost înlăturat, deoarece SRI nu are astfel de competență.
„Raportul de constatare tehnico-științifică efectuat de Serviciul Român de Informații urmează a fi înlăturat întrucât SRI nu are competență să efectueze constatări tehnico-științifice.
Constatarea tehnico-științifică este un mijloc de proba prin care se obține o proba în procesul penal, iar probele în cursul urmăririi penale se strâng și se administrează de organul de urmărire penală.
SRI – UM 0232 nu este organ de urmărire penală, specialist în cadrul organelor judiciare sau în afară acestora cum este spre exemplu Institutul Național de Expertize Criminalistice pentru a administra probe”, mai spun magistrații.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, în luna iunie 2018, să-l achite pe Radu Mazăre pentru luare de mită şi să-i dea fostului primar de la Constanţa o amendă de 5.000 de lei.
Şi fratele acestuia, Alexandru Mazăre, a fost achitat pentru complicitate la luare de mită, şi în cazul acestuia fiind dispusă o amendă penală de 5.000 de lei.
Decizia nu e definitivă. Instanţa supremă a dispus achitarea şi în cazul omului de afaceri Avraham Morgenstern pentru dare de mită, dar procurorii DNA au atacat cu apel soluția primei instanțe.
Bani paraleli pentru locuințe sociale
Radu Mazăre este acuzat de procurorii anticorupţie că a luat mită 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern – reprezentant al firmei care a construit campusul de locuinţe sociale „Henri Coandă” – pentru ca să-l ajute pe acesta să câştige licitaţia şi pentru a mări, ulterior, valoarea contractului.
Şi fratele fostului primar al Constanţei, Alexandru Mazăre, este cercetat în acest dosar pentru luare de mită, după ce ar fi primit, şi el, bani în contextul favorizării firmei care a construit campusul de locuinţe sociale „Henri Coandă”.
Fostul primar al Constanţei se află, potrivit ultimelor date, în Madagascar, apărătorii lui Radu Mazăre depunând pe 10 mai, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, certificatul de solicitare de azil în Madagascar emis pe numele fostului edil, documentul fiind valabil un an de zile.
Sursa: www.stiripesurse.ro
Citește și:
