Șacalii, pericolul din Delta Dunării. Cătălin Țibuleac (AMDTDD) „Când avem cimitirele dezgropate sau vițeii atacați, deja lucrurile degenerează foarte mult”

Agricultură
Asociația Delta Dunării a tras, din nou, un semnal de alarmă cu privire la pericolul reprezentat de șacalii din Rezervatia Biosferei Delta Dunării atât pentru localnicii care trăiesc în acest perimetru, dar și pentru faună, cu atât mai mult cu cât iarna vine cu pași repezi. Până la acest moment ar fi trebuit să aibă loc licitația pentru scoaterea din rezervație a unui număr de 400 de exemplare de șacali însă ARBDD-ul nu a întreprins până acum niciun demers în acest sens.
Șacalii s-au înmulțit foarte mult, în ultimii ani, în toată Dobrogea, iar fauna Deltei Dunării este pusă în pericol. Opinie care nu este împărășită de actualul guvernator al Deltei, Atena Groza care aprecia, în urmă cu puțin timp că șacalii nu reprezentă un așa mare pericol și că înainte de eliminarea lor ar trebui făcute mai multe studii. Studii care durează și care le dă răgazul șacalilor să distrugă tot ce le iese în cale pe teritorul Rezervației Biosferei Delta Dunării.
În luna iulie 2021, Consiliul Județean Tulcea a înaintat către Guvern solicitarea mai multor primari din județ care își doresc să vâneze șacali, motivând că animalele au început să le atace gospodăriile.
Noul guvernator al Deltei Dunării susținea, însă, că decizia de a împușca șacali și de a elimina somnul african – o altă problemă importantă, n-ar trebui luate fără informații precise cu privire la impact.
”Problemele sesizate privind semnalarea prezenţei şacalului în Delta Dunării şi a somnului african nu sunt situaţii în care procesul decizional să poată fi unul automat, de intervenţie rapidă a guvernatorului.
Ele vizează managementul general al biodiversităţii, iar soluţiile ce vor fi stabilite vor trebui luate în acord cu cadrul legislativ existent, pe baza unor date şi analize care să nu lase loc la interpretări şi prin consultare cu factorii interesaţi.
În ceea ce priveşte problemele legate de şacal, în prezent nu există un studiu privind evaluarea efectivelor acestei specii şi nici a daunelor produse. Nu există nicio plângere, nici din partea turiştilor privind prezenţa acestei specii, iar şacalul, contrar celor vehiculate, nu este o specie invazivă, ci este o specie menţionată în Anexa nr. 5 din OUG nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, specie de interes comunitar a cărei prelevare din natură şi exploatare face obiectul măsurilor de management.
Prezenţa acestei specii în Delta Dunării este strâns legată de activitatea de animale ce sunt pur şi simplu lăsate nesupravegheate în afara gospodăriilor, pe diguri şi grinduri. În plus, ceea ce nu se spune despre şacal este că el este o specie necrofagă, iar prin eliminarea animalelor deja moarte el înlătură, de fapt, surse potenţiale de infecţie, fiind un sanitar al sistemelor naturale”, a declarat Atena – Adriana Groza pentru News.ro la mijlocul lunii august 2021.
Dar iată că a trecut și vara, și toamna, iarna e aproape și nimic nu s-a mișcat în acest sens.
Conform unui raport invocat de Administraţia Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării (ARBDD), în rezervaţia naturală ar exista o populaţie de şacali aproximată la 1.800-3.500 de exemplare, dar date exacte nu se cunosc, deoarece o statistică precisă nu s-a mai făcut din anul 2016.
Localnicii spun, însă, că şacalii sunt cu mult mai mulţi, peste 5.000, deoarece animalul de pradă, asemănător lupului, nu are nici un rival, nu este atacat de nimeni şi se înmulţeşte de două ori pe an, născând la o singură fătare între 6 şi 8 pui.
Primarul comunei Crișan: „Când s-a schimbat conducerea ARBDD, șacalii nu mai deranjau”
Recent, în cadrul seminarului ”Turismul Deltaic – liantul între valorile de patrimoniu ale Deltei Dunării” care a avut loc la începutul acestei săptămâni la Gura Portiței, a fost dezbătută din nou această situație.
„Până acum 3 luni aveam de scos 400 de exemplare aprobate în Consiliul Științific … Când s-a schimbat conducerea ARBDD, șacalii nu mai deranjau.”, a spus, în cadrul dezbaterii primarul comunei Crișan, Silviu Rahău. Acesta declara, la finalul lunii trecute, că șacalii mănâncă mai nou pepeni, porumb, ba chiar a existat un caz la Caraorman când au dezgropat un mormânt.

„Prin demersurile primarilor din Deltă și a Asociației s-a obținut extracția a 400 de exemplare de șacali însă, în păcate, extracția este întârziată de către actuala conducere a Rezervației din motive care ne scapă și care nu sunt fundamentate cu un studiu corect și coerent din punct de vedere al problemelor create de această specie în Deltă. Când începem să calculăm pagubele produse în comunități, lucrurile nu stau foarte bine. Când avem cimitirele dezgropate sau vițeii atacați, deja lucrurile degenerează foarte mult.
Problema scoaterii șacalilor din rezervație nu a fost trecută ca o situație de urgență. Când vor îngheța canalele iar păsările nu vor mai avea cum să se ascundă, vor cădea pradă șacalilor, ca să nu mai vorbim despre păsările și animalele oamenilor din gospodării. Să sperăm că conducerea Rezervației își va apleca urechea mai mult către această problemă”, a precizat Cătălin Țibuleac, președintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD) care a adăugat că va face în continuare demersuri la nivel de minister și Guvern pentru soluționarea acestei probleme.
Ultima vânătoare de șacali, în 2019
Șacalii cel mai bine se se vânează noaptea, când e puțină zăpadă – se văd urmele, însă în trecut vânarea șacalilor a fost o adevărată provocare și pentru specialiști. În 2019, când trebuiau vânați 300 de exemplare și au fost eliminați doar 120. Motivele le lăsăm la latitudinea cititorului să le deslușească.
Şacalul auriu, specie de prădător originară din Delta Dunării, şi-a extins arealul spre nord în ultimii 10-15 ani, în partea de vest a ţării, dar şi în Moldova, conform unei acţiuni de monitorizare inovativă, prin metoda de detectare video şi senzori de temperatură. Cea mai mare densitate rămâne în Caraorman şi Letea.
Seara, după lăsarea întunericului, atmosfera este înfricoşătoare în satele din deltă, unde se aude doar urletul şacalilor. Urlet care, încă nu a ajuns și la urechile autorităților abilitate.








