Scrisoare deschisă a Asociației Delta Dunării către guvernatorul Deltei Dunării: „Este hazardat să susţii că şacalul nu reprezintă o problemă”

În urmă cu o lună, Consiliul Judeţean Tulcea, alături de comunităţi locale, solicita Ministerului Mediului să găsească o soluţie la problema şacalilor care atacă gospodăriile din Delta Dunării. 

După o lună de la acea scrisoare adresată Ministerului Mediului, Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD) revine cu o scrisoare deschisă adresată Atenei Groza, guvernatorul Deltei Dunării.

„Consiliul Director al Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării a luat notă cu îngrijorare de cea mai recentă şi de altfel singura declaraţie de presă a dumneavoastră privind populaţia de şacali din Delta Dunării. Este cel puţin hazardat să susţii că şacalul nu reprezintă o problemă şi că nu sunt reclamaţii din partea turiştilor atât timp cât nu sunt funcţionale mecanismele instituţionale de preluare a semnalărilor şi, mai ales, în condiţiile în care AMDTDD, ca platformă de Parteneriat Public-Privat în domeniul turistic a primit mai multe semnale de la populaţie şi este semnatară a scrisorii adresate ministrului mediului, alături de Consiliul Judeţean Tulcea şi primarii din destinaţie”, scriu cei de la AMDTDD.

Cătălin Ţibuleac, preşedintele Asociaţiei, spune că o astfel de declaraţie a guvernatorului „denotă o necunoaştere a problemelor cu care se confruntă comunităţile din Deltă, operatorii economici şi, nu în ultimul rând, turiştii, cei care asigură, pentru câteva luni pe an mijloacele de subzistenţă locuitorilor Deltei”.

Problemele Deltei Dunării

În continuare, în aceeaşi scrisoare deschisă, Asociaţia Delta Dunării îi reaminteşte Atenei Groza lista problemelor cu care se confruntă comunităţile din deltă, o listă ce se regăseşte şi în documentul „Delta Vie” ce a stat la baza alegerii guvernatorului:

– Resursă piscicolă mult diminuată;

– Lipsa unor programe de repopulare cu peşte;

– Canale şi intrări în lacuri colmatate sau blocate cu plauri şi material lemnos;

– Lipsa panotajelor de semnalizare;

– Birocratizarea excesivă a actelor de reglementare.

„Să vă prevalaţi de nişte studii sau de planul de management (toate foarte vechi şi neancorate în actualitate), arată cel puţin rigiditate în abordarea problemelor din Rezervaţie. Ar trebui ca măsurile întreprinse de ARBDD să fie proactive şi nu reactive, iar studiile demarate imediat, în condiţiile în care populaţia se confruntă probleme astăzi, nu mâine.

Agenţii economici, ghizii de turism şi localnicii au ajuns să întreţină singuri traseele turistice, din banii proprii, iar ARBDD, instituţia care este obligată prin lege să asigure funcţionalitatea canalelor, nu ia nici o măsură reală. Stimată doamnă guvernator, ştim că instituţia pe care azi o conduceţi are buget din venituri proprii (în mare parte constituit din taxele plătite de turişti), iar prin lege aceste fonduri trebuie cheltuite pentru administrarea patrimoniului natural. Credem că după o lună de la investire ar trebui să veniţi şi cu decizii în acest sens, nu doar cu aprobarea unor autonumiri în funcţii de conducere a unor persoane cu dosar profesional cel puţin discutabil”, spune Cătălin Ţibuleac.

În concluzie, AMDTDD îi solicită guvernatorului Deltei Dunării să demareze un dialog cu stakeholderii din destinaţie pe tema întreţinerii traseelor turistice, măsuri de reducere a presiunii turistice asupra habitatelor şi realizarea unor studii atât de necesare Deltei.