Trei cutremure care au îngrozit România după anul 1900. Mii de morți, răniți și locuințe distruse
Știrile zilei
Potrivit unui material realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, aspect evidenţiat de studiile de hazard seismic şi de prevederile codului de proiectare seismică P100. Practic, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Şi această zonă nu este singura în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv.
Cutremurul din 31 martie 1901
Magnitudine-moment (Mw) estimată: 7.2; Adâncime estimată: 14 km; Zona seismică: Shabla; Ora locală: 09:10
Acest cutremur a avut loc în zona Shabla, în nord-estul Bulgariei, fiind cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată în Marea Neagră. Cutremurul s-a simțit în Bulgaria, în Dobrogea, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei, nord-vestul Anatoliei și estul Serbiei. În București și Istanbul a provocat panică în rândul populației, dar nu și distrugeri. Cutremurul a avut consecințe devastatoare în zona de coasta din sudul Mangaliei, multe sate fiind distruse. Cutremurul a generat un tsunami de 4-5 metri înălțime, provocând dislocări ale malurilor și alunecări de teren. Provincia Bulgărească Dobrici a fost grav afectată de tsunami. În mai multe localități (printre care și Balcic) unele case au fost luate de șuvoaiele de ape, Farul din Kaliakra fiind și el distrus.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940
Magnitudine-moment (Mw): 7.7; Adâncime: 150 km; Zona seismică: Vrancea; Ora locală: 03:39
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost cel mai puternic (că energie eliberată) din secolul XX și a avut efecte devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Cutremurul a fost simțit de la Sankt Petersburg și Moscova la Samara, Odessa, Istanbul, Atena și chiar Marseille.
Numărul total al victimelor este nesigur (cenzură informațiilor din timpul războiului contribuind la acest aspect), dar unele estimări avansează numărul de 1000 de morți și 4000 de răniți. În memoriile vice-premierului României de la acea vreme, publicate în 1982, se indică numărul de 593 morți și 1271 răniți la nivel național, din care 140 de morți și 300 de răniți în București.
După cutremur, orașul Panciu a fost distrus în proporție de 90-95% (din 371 case de zid, numai 5 au rămas în picioare, împreună cu 57 case de paiantă sau barne aflate la periferie), iar orașe precum Focșani, Mărășești, Tecuci, Galați și Iași au fost grav afectate. În București, prăbușirea Blocului Carlton a dus la decesul a 140 de oameni, și mai multe clădiri au avut de suferit. O aripa a Închisorii Doftana de lângă orașul Câmpina s-a prăbușit. La Chișinău, cutremurul a făcut 78 victime și a afectat 2795 de clădiri (172 distruse). În Bulgaria, 15 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.
Cutremurul din 4 martie 1977
Magnitudine-moment (Mw): 7.4; Adâncime: 94 km; Zona seismică: Vrancea; Ora locală: 21:21
Spre deosebire de cutremurul din 10 noiembrie 1940, acest cutremur nu a fost precedat de cutremure suficient de mari pentru a fi considerate presocuri. Studiile de după cutremur au arătat că acesta a avut caracter de mulți-șoc: au fost cel puțin 4 șocuri principale la adâncimi diferite, de-a lungul planului de rupere, care este estimat a avea un perimetru de 30 pe 60 km. Deși în România existau la data cutremurului mai multe seismometre, doar unul dintre ele a reușit să înregistreze corect întreaga mișcare seismică – cel de la stația ÎNCERC din București (cartierul Pantelimon).
Mișcarea seismică a fost resimțită puternic în România, mai violent în Oltenia și Muntenia, dar și în sudul Moldovei. De asemenea, cutremurul a fost resimțit și în țările vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar și în alte țări din centrul și sudul Europei, precum și în Rusia până la nord de St. Petersburg.
Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul României din secolul XX (cel puțin). Datele oficiale arată că 1578 de persoane și-au pierdut viață în România (din care 90% în București) și 11321 au fost rănite, în principal datorită prăbușirii clădirilor. Cutremurul a doborât sau avariat grav 32897 de locuințe și a afectat 763 de unități industriale. Din 40 de județe, 23 au fost grav afectate. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale arată pagube economice totale în valoare de 2 miliarde de dolari, din care 70% în București. În Bulgaria s-au înregistrat pagube materiale și peste 120 de morți.
