Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit într-o mlaștină din Delta Dunării în 2020: Ce spune raportul final despre greșeala pilotului

Un pilot al unui avion ușor a configurat greșit sistemul de avertizare privind funcționarea motorului, lucru care a făcut să primească foarte târziu informațiile despre lipsa de combustibil. Urmarea a fost o aterizare forțată într-o mlaștină din Delta Dunării.

Accidentul aviatic a avut loc în 12 iulie 2020, iar raportul final privind condițiile în care s-a produs a fost finalizat și publicat de Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) pe 4 aprilie 2023.

Potrivit documentului, aeronava ULM tip CTSW, identificată YR-5377, a fost planificată pentru a executa un zbor pe traiectul Vădeni-Sulina-Sf.Gheorghe-Vădeni.

Pilotul a executat toate acțiunile premergătoare declanșării activității de zbor, respectiv a depus un plan de zbor pentru traiectul de zbor intenționat a fi urmat, după care a pregătit aeronava conform procedurii prevăzute în manualul de operare al acesteia.

După ce s-a îmbarcat la bordul aeronavei împreună cu un pasager, a decolat pentru a executa zborul planificat.

La aproximativ 1 oră și 30 minute de zbor, după ce a părăsit zona localității Sfântu Gheorghe întorcându-se către Vădeni, motorul aeronavei a prezentat primele semne de funcționare anormală, respectiv scădere necomandată a turație și a presiunii de combustibil. Scăderea turației motorului a continuat, iar, în aceste condiții, pilotul a realizat că nu mai poate continua zborul către Vădeni și a luat hotărârea de a se întoarce către localitatea Sfântu Gheorghe pentru a căuta un teren de aterizare adecvat.

Ulterior, motorul aeronavei s-a oprit necomandat, în aceste condiții pilotul fiind nevoit să efectueze o aterizare forțată pe un teren mlăștinos acoperit cu stuf, în apropierea confluenței Canalului Tătaru cu Brațul Sfântu Gheorghe al Dunării, la nord de localitatea Sfântu Gheorghe. Pilotul și pasagerul nu au fost răniți, dar aeronava a suferit avarii substanțiale. Condițiile meteorologice nu au avut influență în producerea accidentului.

Aterizare forțată Delta Dunării

Lipsa de alimentare cu combustibil

”După ce motorul a fost inspectat vizual și nu au fost constatate lovituri sau deteriorări în urma aterizării forțate, i-a fost atașată o sursă de combustibil și s-a încercat pornirea acestuia. Motorul aeronavei a pornit și a funcționat, acest lucru indicând că nu a suferit defecte interne care să conducă la oprirea necomandată raportată de către pilot. Având în vedere acest lucru, cel mai probabil, oprirea necomandată a motorului s-ar fi putut produce din cauza lipsei alimentării cu combustibil.

În anumite condiții de zbor, cum ar fi zborul derapat, se poate întâmpla ca un rezervor să se golească mai rapid decât celălalt. Prin urmare, pentru a menține alimentarea neîntreruptă cu combustibil a motorului, este important ca aeronava să zboare orizontal pentru a se asigura echilibrarea consumului de combustibil între cele două rezervoare”, se precizează în raportul AIAS.

După ce a achiziționat aeronava, pilotul a instalat la bordul acesteia un sistem avansat de echipament electronic pentru navigație, care are și capabilitatea de a prezenta informații privind funcționarea motorului.

Configurare greșită a sistemului de avertizare

”Având în vedere valoarea presiunii minime de combustibil indicată de ROTAX: min. 0,15 bar, rezultă că a fost efectuată o configurare greșită a sistemului de avertizare: atenționarea prin semnal luminos este efectuată la o valoare mult mai mică decât presiunea minimă prescrisă, iar zona de alertă este atinsă la o valoare foarte mică a presiunii de combustibil.

Zborul derapat pentru un timp îndelungat, combinat cu manevrele de întoarcere ale aeronavei (către aerodromul de plecare, apoi de întoarcere către localitatea Sf. Gheorghe) executate de către pilot, ar fi putut cauza golirea mai rapidă a unuia dintre rezervoare, iar conducta de alimentare cu combustibil să aspire aer în sistemul de alimentare al motorului, ceea ce ar fi condus la oprirea acestuia.

Pentru configurarea sistemului de avertizare au fost folosite valori mai mici decât cele indicate de producătorul motorului, ceea ce a făcut ca pilotul să primească avertizările privind scăderea presiunii de combustibil foarte târziu, aproape simultan cu oprirea propriu-zisă a motorului”, au concluzionat anchetatorii de la AIAS.

Potrivit acestora, în cazul în care la configurarea sistemului de avertizare, pilotul ar fi introdus valorile corecte, este posibil ca din momentul declanșării avertizării de atenționare privind scăderea presiunii de combustibil, pilotul să fi avut timpul necesar ori să ia măsuri care să corecteze problema apărută în sistemul de combustibil sau, în cazul în care nu ar fi recunoscut problema, ar fi avut la dispoziție un timp suplimentar de zbor pentru a efectua aterizarea de urgență pe teren ferm, teren aflat la câteva zeci de metri față de locul mlăștinos unde a aterizat.

Citește și:

Un avion de mici dimensiuni a aterizat forțat pe luciul apei, în Delta Dunării