Un imobil al firmei controversatului fost șef al Agenției pentru Pescuit, Valentin Buksz, scos la licitație

Economie
Păstrăvăria Arinul SRL, cu sediul social pe strada Catedrala Tineretului, Schitu, județul Constanța, controlată de Valentin Buksz, fostul preşedinte Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, a intrat în faliment la începutul acestei luni. Decizia a fost luată de Tribunalul Constanța, iar lichidatorul judiciar provizoriu a început deja să scoată la licitație bunurile societății.
Recent, lichidator judiciar provizoriu al societății Păstrăvăria Arinul SRL, Dăscălescu & CO SPRL, a scos la licitație spațiul de depozitare deținut de firmă, în București, Sector 2, pe bulevardul Chișinău. Imobilul are o suprafață utilă de 242,09 de mp, iar prețul de pornire al acesta este de 255.000,00 euro.

SC Pastravaria Arinul SRL a fost înființată în anul 2011 și are ca domeniu de activitate acvacultura în ape dulci. Societatea are punct de lucru în București, avea sediu social în localitatea constănțeană Schitu și este controlată de Valentin Buksz, fostul preşedinte Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, care sete unic asociat și administrator.
Acesta mai apare ca administrator în Conceta Silva Fish SRL, ca asociat și administrator în Antaris Consulting SRL Constanța, dar și ca asociat în Conceta Silva SRL și în Conceta Silva Energy SRL.
Compania controlată de controversatul Valentin Buksz
Valentin Buksz a fost președintele Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP) în perioada 2003-2005, până când ministrul Agriculturii de la acea dată, Gheorghe Flutur, l-a demis.
A fost apoi numit la conducerea Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură în luna ianuarie a anului 2009, în timpul guvernării Boc, ocupând funcția pentru aproximativ doi ani.
Probleme cu iz penal
În această perioadă a intrat în atenția autorităților, pentru o serie de nereguli descoperite, care au condus chiar la începerea urmăririi penale a acestuia.
Buksz a fost acuzat că în perioada în care a ocupat funcția de conducerea a CNAFP ar fi creat prejudicii imense statului român, prin organizarea unei licitații, pe care firma condusă de unul dintre nepoții săi ar fi condus-o.
Contractul vizat de cercetări a avut ca obiect achiziționarea unor panouri metalici, pentru delimitarea zonelor de pescuit. Doar o parte dintre materialele cumpărate au fost însă livrate și instalate.
Condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare
Buksz nu a scăpat de probleme nici după ce a preluat șefia ANPA. Acesta a fost implicat în celebrul dosar “Sturionul de Tămădău”, care l-a avut în centrul pe celebrul afacerist om Robert Răduță, care a dezvoltat una dintre cele mai mari ferme piscicole de creșterea și înmulțirea sturionilor, din România, Sturio Farm, amplasată pe raza comunei Tămădău Mare, județul Călărași.

Răduță, unul dintre apropiații fostului premier Adrian Năstase, a fost judecat pentru folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, cu consecințe deosebit de grave.
Prejudiciul cauzat se ridică la peste 6 milioane de lei, Valentin Buksz alegându-se cu trei ani de închisoare cu suspendare, în urma acestui dosar. Decizia reducerii pedepsei, de la patru ani, la trei, a fost luată de magistrații Curții de Apel Constanța, anul acesta.
“Inginerii” financiare cu fonduri nerambursabile
După ce a plecat de la conducerea ANPA, Valentin Buksz și-a deschis Piața de Pește „Delfinul” din București, pe care a amenajat-o în 2014, prin obținerea de fonduri nerambursabile.
Piața, administrată prin firma SC Păstrăvăria Arinul SRL, a fost ținta unui control al Direcției Generală Control, Antifraudă și Inspecții, în urma căruia inspectorii au descoperit că nu au fost îndeplinite condițiile asumate în contractul de finanțare.
În sarcina firmei s-a reținut o creanță bugetară de plată peste un milion de lei.
Sursă foto: Freepik
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.







